FIŞA

DE PREZENTARE A UNITĂŢII

ADMINISTRATIV TERITORIALE ŞINCA

1. STATUTUL ADMINISTRATIV

- comună

2. AŞEZARE GEOGRAFICĂ

Comuna Şinca este situată în centrul judeţului Braşov, în extremitatea SE a Ţării Făgăraşului. Teritoriul administrativ al comunei se întinde de la m-ţii Perşani, în partea de nord şi est, până la m-ţii Făgăraş, în partea de sud, cu o largă deschidere spre depresiunea Făgăraşului în partea de vest. El este alcătuit din dealuri brăzdate de numeroase cursuri de apă din care cel mai important este râul Şinca, afluent al Oltului, de-a lungul acestor, în luncile înguste se află şi terenurile cele mai fertile pentru agricultură. De asemenea există, în special în zona montană, suprafeţe întinse de pădure formate în principal din făgete şi amestecuri de fag cu răşinoase. Munţii au o înălţime medie, cel mai impozant fiind masivul Ţaga cu o înălţime de 1.648 m.

3. SCURT ISTORIC

Primele atestări arheologice datează din neolitic continuându-se cu ştiri din perioada stăpânirii romane când este atestată arheologic existenţa unui centru populat, în actualul teritoriu al comunei Şinca, din perioada Împărartului Tiberiu, constând în monede şi fragmente de ceramică ce sunt expuse la Muzeul de Istorie din Braşov (Piaţa Sfatului). Drumul roman care lega antica Cumidava (Râşnov) de Dacia Superioară trecea prin Şinca Veche.

După retragerea romană ştirile sunt sărace. Populaţia va fi trăit în obşti săteşti amplasate în locuri retrase, exemplu Pleşu sau Prunărie.

Stăpânirea maghiară s-a impus tâziu asupra Ţării Făgăraşului, atunci când aici era deja o organizaţie statală bine definită şi care îşi păstrează autonomia faţă de regatul maghiar în aproape tot Evul Mediu. În schimb există o legătură organică cu Ţara Românească, zona aceasta aparţinând domnilor români până la sfârşitul sec XV.

Prima menţiune documentară a localităţii Şinca Veche este legată de Ţara Românească şi, ca majoritatea documentelor Evului Mediu, se referă la proprietăţi sau privilegii boiereşti. Astfel în 1476, pe timpul domnitorului Laiotă Basarab cel Bătrân, muntele Nemaia (actual Nămaia) din teritoriul comunei Şinca era dăruit unor boieri drept recompensă pentru serviciile făcute. Legătura cu Ţara Românească continuă, dovadă implicarea boierilor din Şinca în luptele interne din teritoriile de peste munţi. În 1534 sunt pomeniţi boierii care la 1508 luptaseră de partea lui Mircea Ciobanul împotriva regelui ungar.

Perioada Principatului Transilvănean a însemnat pentru Şinca o continuă consolidare a feudalismului, tot mai mulţi ţărani devin iobagi, la 1640 Şinca ajunge proprietatea lui Francisc Masskasi, la acea dată comunitatea avea 74 de familii.

Trecerea, la sfârşitul sec XVI, a Transilvaniei sub stăpânire habsburgică a avut pentru locuitori câteva consecinţe importante, în primul rând o rupere faţă de civilizaţia orientală şi orientarea spre civilizaţia occidentală, în al doilea rând are loc o accentuare a exploatării feudale conjugată cu încercarea de atragere a românilor ortodocşi spre unirea cu Roma.

Exploatarea feudală conjugată cu intoleranţa religioasă au drept consecinţă o mare migraţie, la 1726 din 103 gospodării, 23 erau pustii. La 1758 Şinca avea doar 48 de familii pentru ca, la 1762 să se vorbească numai de 4 familii care au rămas în localitate (Bârsan, Bălan, Urs şi Strâmbu).

Perioada 1697-1761 a fost o perioadă care a bulversat puternic viaţa localităţii. În 1761 curtea de la Viena pune problema înfiinţării regimentelor de graniţă. Din regimentul II de Orlat va face parte şi localitatea Şinca. Deoarece condiţia de a fi grăniceri impunea unirea cu Roma, în Şinca au fost aduşi oameni din toată Transilvania, acelaşi lucru s-a petrecut în Bucium şi Ohaba. Satele Şercăiţa şi Perşani n-au fost antrenate în acest proces. În schimbul acceptării militarizării ţăranii din satele de graniţă devin oameni liberi, bucurându-se de avantaje economice, politice şi culturale. De exemplu, la 1772 din iniţiativa cărturarului Gheorghe Şincai, el însuşi cu originea din Şinca Veche, se înfiinţează prima şcoală din sat. Tot acum la Ohaba se înfiinţează o şcoală gimnazială în limba germană unde se formau viitorii învăţători şi ofiţeri.

La sfârşitul sec XVII şi începutul sec XVIII localitatea cunoaste o perioadă de prosperitate economică şi creştere demografică, cu toate că şincanii participă la marile conflicte internaţionale, inclusiv războaiele napoleoniene.

Anii din preajma revoluţiei de la 1848 aduc pentru localitate adevărate dezastre, ciumă, lepră şi holeră, satul regăsindu-se cu greu. În primăvara lui 1849 şincanii participă la revoluţie deplasându-se împreună cu preotul satului la Şercaia, 5 dintre ei sunt ucişi în luptă.

Revoluţia de la 1848 a dovedit că vechea stare de lucruri nu mai putea continua, printre măsurile luate a fost şi desfiinţarea iobăgiei care a făcut ca şi locuitorii din Şercăiţa şi Perşani să devină oamani liberi. Unul din primele efecte vizibile a fost înfiinţarea unor şcoli, la 1851, în cele două sate. Pentru satele militarizate una din urmările revoluţiei a fost desfiinţarea regimentelor grănicereşti.

Perioada dualismului, începută în 1867, înseamnă intensificarea luptei naţionale, vizibilă în localităţile comunei prin întemeierea şcolilor confesionale unde predarea se făcea în limba română.

Primul război mondial aduce retragerea, odată cu armata română, a autorităţilor locale din Şinca Veche pe teritoriul românesc. Acestea se reîntorc doar odată cu unirea cu patria mamă. În acest război şi-au dat viaţa un mare număr de eroi.

Perioada interbelică este o perioadă de înflorire pentru satele comunei căreia i-a pus capăt al doilea război mondial în care comunitatea şi-a adus din nou aportul prin jertfa de sânge a fiilor ei.

Perioada de după cel de-al doilea război mondial poate fi împărţită, din punctul de vedere al localnicilor, în 3 părţi distincte: perioada 1945-1961, respectiv perioada anterioară colectivizării forţate, caracterizată prin nenumărate cote pe care ţăranii proprietari de pâmănt trebuiau să le plătească, perioada 1961-1989, respectiv perioada colectivizării în care s-au depus toate eforturile pentru distrugerea instinctelor de proprietari ale şincanilor, şi perioada din 1989 până în prezent, care se vrea o deschidere spre valorile civilizaţiei occidentale.

4. LOCALITĂŢI COMPONENTE

Comuna Şinca este formată dintr-un număr de 6 sate după cum urmează: Şinca Veche – centrul de comună, Perşani, Şercăiţa, Ohaba, Bucium şi Vâlcea. Comuna are o populaţie de 3575 locuitori repartizaţi pe sate astfel: Şinca Veche – 970, Perşani – 1102, Şercăiţa – 748, Ohaba – 287, Bucium – 249 şi Vălcea – 219.

5. DATE ADMINISTRATIV TERITORIALE

a. Suprafaţa totală: 18.059,95 ha

- din care:

- intravilan:       337,25 ha

- extravilan: 17.722,70 ha

b. Suprafaţa terenurilor pe categorii de folosinţă:

- agricol ………  3.345,18 ha

- neagricol…….     743,38 ha

- păşune………   2.541,45 ha

- fâneaţă…….…  2.961,29 ha

- pădure……….  8.131,40 ha

c. Număr de gospodării (locuinţe)……...1.370 din care racordate la:

- Alimentare cu apă potabilă…….   364 (centralizat)

- Canalizare……………………..        0 (centralizată)

- Gaze naturale………………….    215

- Electricitate…………………… 1.360

- Telecomunicaţii……………….    385

6. TOTAL POPULAŢIE ……  3.575 locuitori din care:

a. Români……………. 2.762

b. Maghiari……………     14

c. Germani…………….       0

d. Alte naţionalităţi……   799 (ţigani)

7. ECONOMIE

a. Număr total de agenţi economici activi

Nr. crt	Denumirea agentului economic	Domeniul de activitate	Adresa punctului de lucru	Structură acţionariat	Număr total salariaţi
1	SC Crişana SRL	Tâmplărie	Şinca nr. 133	Privat	2
2	SC Briliant SRL	Comerţ	Şinca nr. 25	Privat	8
3	SC Seram SRL	Comerţ	Şinca nr. 314	Privat	2
4	SC Bălan Com SRL	Comerţ	Şinca nr. 53	Privat	1
5	SC Aldea Trans SRL	Comerţ, Transport	Şinca nr. 49	Privat	1
6	SC Harper Impex SRL	Comerţ	Şinca nr. 66	Privat	1
7	SC Sieve Serv SRL Fagăraş	Comerţ	Ohaba nr. 162	Privat	2
8	AF Mircea Grapă	Comerţ	Ohaba nr. 114	Privat	1
9	SC Licea SRL Făgăraş	Comerţ	Şercăiţa nr. 247	Privat	2
10	SC Debu Com SRL	Comerţ	Şercăiţa nr. 261	Privat	3
11	SC Inexdor SRL	Comerţ	Şercăiţa nr. 235	Privat	2
12	SC Alen ET Giulia SRL	Comerţ	Şercăiţa nr. 252	Privat	2
13	SC Aderent SRL	Comerţ	Şercăiţa nr. 79	Privat	0
14	SC Blach Dom SRL Făgăraş	Producţie, Comerţ	Şercăiţa nr. 235	Privat	10
15	SC Campel Com SRL	Comerţ	Perşani nr. 54	Privat	1
16	SC Marcela SRL	Comerţ	Perşani nr. 155, Ohaba nr. 24	Privat	1
17	SC Lueras SRL	Comerţ	Perşani nr. 179	Privat	1
18	SC Apelovin SRL	Comerţ	Perşani nr. 41	Privat	1
19	SC Roata Norocului SRL	Comerţ, Tâmplărie	Perşani nr. 125A	Privat	50
20	SC Detail Prod Com SRL	Comerţ	Perşani nr. 275	Privat	1
21	SC Salamina SRL	Comerţ	Perşani nr. 244	Privat	1
22	SC Paulo Impex SRL	Comerţ	Perşani Ştrand	Privat	8
23	SC Finghiş SRL	Comerţ	Perşani nr. 66	Privat	1
24	SC Rabogal SRL	Carmangerie, Comerţ	Perşani nr. 125	Privat	12
25	SC Cîrnea SRL	Comerţ	Perşani nr. 189	Privat	1
26	SC Comrad SRL	Tâmplărie	Bucium nr. 112	Privat	2
27	SC Buciumeana SRL	Comerţ	Bucium nr. 19	Privat	1
28	SC Florgus SRL	Comerţ	Bucium nr. 29	Privat	2
29	SC Romdac Impex SRL	Comerţ	Bucium nr. 22	Privat	1
30	SC Romania SRL	Comerţ	Bucium nr. 60	Privat	1
31	SC Albăstriţa SRL	Tâmplărie	Bucium nr. 83	Privat	2
32	SC Prospecţiuni SA Bucureşti	Depozit explozivi	Ohaba  extravilan	Privat	28
33	SC Condmag SA Braşov	Staţie izolare	Şinca – gară	Privat	11
34	ANRS	Depozit comb. si lubrifianţi	Şinca  extravilan	Stat	77

b. Dezvoltare rurală:

                   -     Exploataţii agricole şi suprafaţa cultivată: 600 exploataţii

- Unităţi de cercetare şi producţie:

SC Rabogal SRL – carmangerie

- Efective de animale în gospodăriile populaţiei, pe specii:

taurine               1.062

bubaline               137

cabaline               239

ovine                3.140

caprine                163

porcine                785

păsări             14.355

8. ÎNVĂŢĂMÂNT

a. Număr de unităţi de învăţământ superior şi profilul acestora: 0

b. Număr de licee şi colegii: 0

c. Număr de şcoli primare şi gimnaziale: 6

d. Număr de grădiniţe: 3

e. Număr de elevi şi de profesori pentru fiecare unitate:

Şcoli:

                                       Nr. elevi             Nr. profesori

Şinca Veche                132                                 8

                        Şercăiţa                      110                            8

                        Perşani                       109                            9

                        Bucium                         13                             1

                        Ohaba                          17                             1

                        Vălcea                          13                             1

Grădiniţe:

               Nr. copii            Nr. educatoare

                         Şinca Veche                 35                           2 

                         Şercăiţa                       20                           1

                         Perşani                        20                           1

9. CULTURĂ

a. Număr de unităţi de cultură (teatre, case de cultură, cămine culturale, cinematografe, biblioteci, muzee, săli de expoziţie):

5 cămine culturale

1 bibliotecă

b. Număr salariaţi ocupaţi în unităţi de cultură:

1 bibliotecar

c. Număr de unităţi de cult (biserici, mănăstiri, case de rugăciune):

7 biserici ( în 6 se oficiază slujbe religioase)

1 mănăstire (Mănăstirea Bucium)

3 case de rugăciune

10.  SĂNĂTATE

a. Număr de unităţi medicale şi profilul acestora (spitale, policlinici, dispensare, sanatorii, staţii de ambulanţă) 1 dispensar, din care:

- Unităţi de stat: 1

- Unităţi private: 0

b. Număr total de cadre sanitare 5, din care:

                   -    Medici: 2

- Asistente: 2

- Personal de întreţinere: 1

11.   DOMENIUL SOCIAL

- Ocuparea forţei de muncă, nivelul şomajului

- rata şomajului este de 14% 

- Aplicarea prevederilor Legii nr. 76/ 2002, privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

- nu există persoane angajate în baza L 76/2000

- Aplicarea prevederilor Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat

- 155 de dosare în plată, cuprinzând un număr de   persoane

12.    TURISM

a. Număr de unităţi destinate turismului şi capacitatea lor de cazare, din care:

- Hoteluri: 0

- Complexe turistice: 1 – Complex Turistic Perşani cu 20 de locuri de cazare permanente în camere cu două paturi şi 26 de locuri de cazare sezoniere în căsuţe cu două paturi

- Pensiuni: 2 – una in Ohaba si una in Bucuim

- Cabane: 3 – Ştrandul Perşani (SC Paulo Impex SRL) cu 20 de locuri de cazare sezoniere în căsuţe cu două paturi; Cabana Dealul Perşani (SC Briliant SRL) cu 7 locuri de cazare în căsuţe cu un pat; Cabana Valea Brădetului deocamdată fără locuri de cazare funcţionale

- Vile: 0

b. Dotări pentru agrement (schi, patinaj, echitaţie, telecabine, etc)

-    Ştrandul Perşani

c. Obiective turistice (cetăţi, monumente istorice, monumente naturale, parcuri şi rezervaţii, etc)

Băile Perşani, Templul Ursitelor (mănăstirea rupestră) din apropierea satului Şinca Veche, Asezarea dacica de la Sinca Veche, Castrul roman de lângă Şinca Veche, Moara şi joagărul pe apă de la Ohaba, Mănăstirea Bucium, Colecţia de artă populară Radocea din satul Bucium, Biserica Ortodoxă din Şercăiţa, Biserica Ortodoxa Persani, Biserica de piatra din cimitir din Ohaba (obiectivele subliniate sunt cuprinse in lista monumentelor istorice actualizata, aprobata prin Ord. ministrului culturii si cultelor nr. 2314/2004). Nu trebuiesc neglijate nici frumuseţile formelor de relief cu văile ce coboară sălbatic de pe crestele munţilor, acolo unde stăpânii absoluţi sunt ursul brun, cerbul carpatin, cocoşul de munte şi toate celelalte vietăţi ale pădurii.

13. INFRASTRUCTURĂ

a. Accesul la reţeaua de căi ferate (distanţa până la cea mai apropiată staţie sau haltă CFR): Halta CFR Perşani este situată în imediata vecinătate a satului cu acelaşi nume şi la o distanţă de 5 km de centrul de comună.

b. Accesul la reţeaua de drumuri naţionale, judeţene, comunale, forestiere: DN 1A traversează comuna dinspre Vlădeni (com. Dumbrăviţa) spre Şercaia (com. Şercaia) prin satul Perşani. DN 73A traversează comuna dinspre Şinca Nouă (com. Şinca Nouă) spre Vad (com. Şercaia) prin satele Vălcea, Şinca Veche şi Ohaba. DJ 104A traversează comuna de la Băile Perşani (intersecţia cu DN 1A ) spre Mărgineni (com. Hârseni) prin satele Şinca Veche, Şercăiţa şi Bucium. DC 16 traversează comuna din Perşani spre Grid (com. Părău), iar DC 14 traversează comuna din Bucium spre Toderiţa (com. Mândra). De asemenea există la nivelul comunei o vastă reţea de drumuri forestiere cu o lungime de 86 km.

c. Dotări edilitar-gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică)

- drumuri naţionale, judeţene, comunale, forestiere, pe teritoriul administrativ al localităţii:  DN 1A are pe teritoriul comunei o lungime de circa 12 km starea acestuia fiind una corespunzătoare şi aflându-se într-un program de reabilitare ce se va desfăşura în perioada următoare.

DN 73A are pe teritoriul comunei o lungime de 8 km şi necesită reparaţii la nivelul învelitorii asfaltice.

DJ 104A are pe teritoriul comunei o lungime de 13 km şi se află într-o stare satisfăcătoare însă sunt necesare intervenţii la cele două treceri la nivel cu calea ferată (la Băile Perşani şi la intrarea în Şinca Veche) unde starea lui este total necorespunzătoare.

DC 16 Perşani-Grid are pe teritoriul comunei o lungime de 3,5 km şi se află în prezent într-un program de reabilitare.

DC 14 Bucium-Toderiţa are pe teritoriul comunei o lungime de 3 km şi necesită unele mici reparaţii constând în împietruiri.

Reţeaua de drumuri forestiere are la nivelul comunei o lungime de 86 km şi se afla într-o stare bună de exploatare.

- reţeaua de alimentare cu apă potabilă: În satele Şinca Veche, Perşani, Ohaba şi Vălcea nu există reţea centralizată de distribuţie a apei potabile, aceasta se va realiza prin investiţia ce se află în derulare şi anume cea de „Alimentare cu apă comuna Şinca şi Şercaia” în aceste sate populaţia se alimentează cu apă din fântâni aflate în gospodăriile sătenilor sau prin mici captări de izvoare ce deservesc grupuri de gospodării, aceste captări sunt realizate prin contribuţia financiară proprie a beneficiarilor.

În satul Şercăiţa există un sistem de distribuţie centralizată a apei realizat în anii ’80 prin contribuţia cetăţenilor, financiară şi în muncă, aceştia fiind constituiţi într-o asociaţie ce administrează reţeaua. Starea reţelei este una necorespunzătoare şi necesită urgent reparaţi în special în zona de captare şi conducta de aducţiune pănă în sat. În acest sens este necesară constituirea unui parteneriat public privat prin care şi Consiliul Local Şinca să poată finanţa lucrările de reabilitare ale reţele întrucât exclusiv din contribuţia populaţiei acestea nu pot fi realizate.

În satul Bucium există de asemenea un sistem de distribuţie centralizată a apei potabile realizat în anii ’80 şi reabilitat recent prin contribuţia financiară şi în muncă a cetăţenilor care sunt constituiţi într-o asociaţie ce administrează reţeaua. Starea reţelei este bună iar apa corespunzătoare din punct de vedere calitativ.

- reţeaua de canalizare:  nu există reţea de canalizare în nici unul din satele comunei

- reţeaua de comunicaţii (telefon, internet, cablu TV): toate satele comunei au acces la reţeaua de telefonie fixă, însă în satele Ohaba, Şercăiţa şi Bucium este necesare suplimentarea numărului de posturi telefonice existând un număr de peste 150 de cereri în acest sens. Accesul la internet se face pe sistem dail-up. În toate satele comunei există televiziune prin cablu.

- reţelele electrice: toate satele comunei sunt legate la reţeaua de distribuţie a energiei electrice, mai puţin un grup de gospodării aparţinând unor cetăţeni de etnie rromă situate la ieşirea dinspre Grid a satului Perşani. Reţelele electrice sunt în majoritatea lor vechi, subdimensionate pentru consumul actual, şi din acest motiv tesiunea furnizată este adesea la nivelul de 180V sau chiar mai puţin ceea ce duce la frecvente defectări ale aparatelor electro-casnice din gospodăriile populaţiei şi ale instituţiilor. Se impune reabilitarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice de la nivelul comunei.

- reţele distribuţie gaz metan: în satele Şinca Veche, Ohaba, Şercăiţa şi Bucium funcţionează distribuţia de gaz metan începând din luna decembrie 2003, în baza unui contract de concesionare a serviciului de distribuţie încheiat cu SC Vitalgaz SA Bucureşti. Prin acest contract concesionarul SC Vitalgaz SA se obligă ca în termen de 24 de luni de la semnarea contractului să finalizeze reţeaua de distribuţie şi în celelalte două sate ale comunei Perşani, respectiv Vălcea.

      14.      STAREA MEDIULUI

- zone critice sub aspectul poluării atmosferei, apei, solului; terenuri degradate; depozite de deşeuri; rampe ecologice.

La nivelul comunei nu există zone critice sub aspectul poluării aerului, apei sau solului. Depozitul de deşeuri al comunei este amplasat în apropierea satului Ohaba şi constă într-un depozit intermediar (rampă de transfer).

14.  PROIECTE ŞI PROGRAME DE DEZVOLTARE

a. Investiţii şi sursele de finanţare:

- în derulare:

           I. Alimentare cu apă comunele Şinca şi Şercaia” – sursa de finanţare este Programul de alimentare cu apă a satelor şi împietruirea drumurilor ferulat în baza HG 577/1997 şi eventuale accesări de fonduri comunitare pentru partea de distribuţie pe sate, încă neexecutată.

        II.  Înfiinţare Reţea ape menajere şi staţie epurare în comuna Şinca

      III. Înfiinţare reţea canalizare şi staţie de epurare în localitatea Bucium, com. Şinca; Extindere şi reabilitare cămin cultural  Şercăiţa;  Reabilitare străzi comuna Şinca,    precum şi  înfiinţare asistenţă după programul   şcolar   tip “ After School”

     V. Realizare Baza sportiva cu teren de fotbal omologat tip 1în localitatea Şinca Veche – OG 7/2001

b. Oportunităţi oferite investitorilor (terenuri, facilităţi fiscale, forţa de muncă calificată existentă, resurse naturale ce pot fi exploatate): terenuri agricole în extravilanul satelor comunei, facilităţi fiscale conform Codului fiscal, forţă de muncă calificată din rândul şomerilor, resurse naturale locale cum ar fi masa lemnoasă (în special fag şi răşinoase), agregate minerale de râu sau din cariera Perşani.

c. Proiecte pentru dezvoltarea mediului de afaceri (parcuri industriale,  incubatoare de afaceri, etc.): nu sunt dezvoltate până în prezent

15.SEDIUL UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE ( adresa, telefon, fax, e-mail).

Unitatea Administrativ Teritoriala a  comunei Şinca

Adresa sediu: Şinca Veche nr. 314, com. Şinca, jud. Braşov

Tel/fax:0268 245301

              0268 245555

E-mail: primaria_sinca@yahoo.com

16. DATE PERSONALE ale conducerii unităţilor administrativ teritoriale (primar, viceprimar, secretar, consilieri locali)           

Primar:  Bârlez Victor

Viceprimar :Goilă Iosif Radu                                                      

Secretar:Şoneriu Elena