FISA

DE PREZENTARE A UNITĂŢII

ADMINISTRATIV TERITORIALE

FAGARAS

1.STATUTUL ADMINISTRATIV

Făgăraşul este municipiu de categoria a III-a , obţinând acest statut  în anul 1979 prin Decretul Consiliului de Stat nr. 282/27 iulie 1979.

2.AŞEZARE GEOGRAFICA

Municipiul Făgăraş aparţine din punct de vedere administrativ judeţului Braşov, judeţ cu o poziţie centrală în cadrul teritoriului ţării, fiind cuprins între 45º 23’ 13” - 46º 12’ 12” latitudine nordică şi 24º 39’ 44” -26º 6’ 11” longitudine estică. În cadrul judeţului Braşov, municipiul Făgăraş este al doilea oraş ca mărime şi este situat în partea sud-vestică a acestuia în zona central nordică a depresiunii cu acelaşi nume, delimitată natural de Munţii Făgăraşului şi ai Persanilor şi de râul Olt care curge pe sub marginea sud-estică şi sudică a Podişului Târnavelor.

Având o altitudine cuprinsă între 424 - 441 m Făgăraşul este străbătut de la est - vest de DN1 şi se află la o distanţă de 66 km de Braşov şi 76 km de Sibiu, fiind cel mai apropiat municipiu de “Km 0 al României”

3. SCURT ISTORIC

Istoria municipiului Făgăraş nu se poate separa de cea a Ţării Făgăraşului cu care se împleteşte încă de la apariţia sa ca localitate.

Prima atestare documentară a localităţii Făgăraş datează din anul 1291 când, cu prilejul întrunirii de către Andrei al III-lea, regele Ungariei, a Dietei Transilvaniei la Alba Iulia, un nobil numit Ungrinus revendica stăpânirea asupra moşiilor Sâmbăta şi Făgăraş aflate lângă Olt. Istoriografic, episodul relatat în documentul din 1291 este considerat ca o încercare a regalităţii maghiare de instaurare, prin implementarea aici a unui stăpânitor feudal credincios coroanei, a autorităţii regale la sud de Olt. Marele istoric Nicolae Iorga consideră că numele Făgăraşului, etimologic, vine de la pădurile ocrotitoare de fag existente aici- fag, fagar, făgăraş.

În secolele XII-XIII a existat aici o puternică fortificaţie din pământ şi lemn, înconjurată cu şanţ şi val de apărare. Cetate de refugiu a populaţiei în vreme de răstrişte, această fortificaţie şi-a încetat existenţa înspre mijlocul secolului XIII, fiind distrusă şi incendiată, probabil de tătari, la 1241-1243.

La sfârşitul secolului al XlV-lea şi în primele decenii ale celui următor, pe locul fortificaţiei distrusă de tătari, înglobând vestigii ale construcţiilor din lemn, a fost ridicată o puternică cetate de zid, atestată documentar în anul 1455. De la sfârşitul secolului al XV-lea, când puterea regalităţii maghiare se extinde şi asupra Ţării Făgăraşului, până în deceniul al III-lea al secolului următor, când regatul maghiar se prăbuşeşte sub loviturile turcilor, cetatea a fost bastionul exercitării acestei puteri în ţinut şi al transformării lui în monument feudal. În timpul lui Ştefan Mailat, nobil român originar din Comăna de Jos, stăpân al domeniului feudal al Făgăraşului, voievod al Transilvaniei, cetatea începe să fie transformată în castel, în jurul căruia este ridicată, pentru garnizoană, o nouă cetate, devenind reşedinţă princiară (1540-1698). Astfel, dintr-o aşezare în jurul cetăţii, cu un pronunţat rol de schimb de produse între ţărani, Făgăraşul face paşi mari spre unul dintre cele mai dezvoltate centre economice ale vremii, integrat în circuitul economic al Europei.

Oraşul şi întreg districtul oraşului au trecut , pe rând, din stăpânirea domnilor Ţării Româneşti, începând cu anul 1368, în cea a principilor Transilvaniei şi, mai târziu, în stăpânirea habsburgilor. De-a lungul secolelor, casele construite din lemn n-au rezistat nici atacurilor turceşti nici incendiilor care au mistuit oraşul. Străzile înguste şi nepavate erau, în trecut, locuite în majoritate, de către meşteşugari organizaţi în bresle şi de către negustori.

În vremea eroicei epopei a primei uniri a românilor într-un stat unic (1599-160l), punând pârcălabi în Cetatea Făgăraşului şi instalându-şi tezaurul şi familia aici, Mihai Viteazul donează castelul şi domeniul Făgăraşului soţiei sale Doamna Stanca.

În secolele XVIII-XIX, Cetatea Făgăraşului a fost sediul garnizoanei austriece şi apoi, din 1867 până în 1918, al celei austro-ungare şi reşedinţă a căpitanului şi districtului, forme succesive de organizare politico-administrativă a Tării Făgăraşului sub stăpânirea habsburgică şi în timpul dualismului austro-ungar.

În directă legătură cu rolul şi funcţiile cetăţii, în evul mediu oraşul Făgăraş a consemnat o dezvoltare economică specifică, fiind cunoscute breselele meşteşugăreşti ale cizmarilor 1622, tăbăcarilor cu statut din 1643, aprobat de Ghe.Rakoczi I la cererea a 12 tăbăcari români, aurarilor, dulgherilor, pălărierilor, rotarilor, frânghierilor, olarilor la 1688, măcelarilor, căciularilor la 1700 şi plugarilor. În perioada modernă, deşi meşteşugurile tradiţionale amintite se menţin în cadrul organizării de breaslă, până către începutul secolului XX , în Făgăraş are loc o mare diversificare a meseriilor şi negoţului şi apar primele forme de industrie şi instituţiile bancare.

Făgăraşul contemporan este unul dintre cele mai interesante centre de interes turistic ale judeţului. Aici se află un mare complex feudal fortificat, din păcate în stare de degradare, şi mai multe monumente istorice şi de arhitectură care, alături de celelalte monumente din zonă şi de frumosul cadru natural oferit de Depresiunea şi Munţii Făgăraşului ar trebui să atragă numeroşi vizitatori din ţară şi din străinătate.

4.   LOCALITĂŢI COMPONENTE

Nu există.

5. DATE ADMINISTRATIV TERITORIALE

a. suprafaţa totală      3641 ha
din care :

-         intravilan    1270 ha

-         extravilan   2371 ha

b. suprafaţa terenurilor pe categorii de folosinţă :

-         agricol      1521 ha

-         neagricol    240 ha

-         păşune       349 ha

-         fîneaţă       285 ha

-         pădure       260 ha

 c.  număr de gospodării(locuinţe)    14.490 din care racordate la: 

-    Alimentare cu apă potabilă 14000

-    Canalizare                         13800

-         Gaze naturale                     14000

-         Electricitate                         14200

-         Telecomunicaţii                     8000

6. TOTAL POPULAŢIE   40090 (31.martie 2002)

 din care:

a.   Români            37.603

b.  Maghiari           1.712

c. Germani             343

d. Alte naţionalităţi  440

7. ECONOMIE

a. Număr total de agenţi economici activi -    1118

b. Dezvoltare rurală:

-         Exploataţii agricole şi suprafaţa cultivată - 2769 cu suprafaţa cultivată de 2094 ha

-         Unităţi  de  cercetare   şi  producţie:   denumirea,  profilul,   suprafaţa
administrativă -

-         Efective de animale în gospodăriile populaţiei, pe specii:

-         bovine - 361 capete

-         ovine şi caprine - 2011 capete

-         porcine-104 capete

-         cabaline - 108 capete

-         iepuri -75 capete

-   păsări - 2820 capete

    -    familii de albine - 7200

8. ÎNVĂŢĂMÂNT

a. Număr de unităţi de învăţământ superior şi profilul acestora

-Universitatea Lucian Blaga Sibiu-Centru Tutorial Făgăraş

-Facultatea de Ştiinţe economice

-Facultatea de Drept

b. Număr de licee şi colegii 4

c. Număr de şcoli primare şi gimnaziale   6

d. Număr de grădiniţe 12

e. Numărul de elevi şi de profesori pentru fiecare unitate de învăţământ sunt

ŞCOALĂ/GRĂDINIŢĂ	NR. CADRE DIDACTICE	NR. ELEVI
Sc. Gen. 1	45	689
Şc. Gen. 2	56	622
Şc. Gen. 5	26	232
Şc. Gen. 3	37	306
Şc. Gen. 7	27	220
Şc. Gen. 4	17	143
C.N. R. Negru	53	566
C.N. D-na Stanca	73	941
C.T. A. Vijoli	58	806
Gr. Şc. Av. I. Şenchea	64	1060
Total	456	5585

9. CULTURA

a. Număr de unităţi de cultură (teatre, case de cultură, cămine culturale,
cinematografe, biblioteci, muzee, săli de expoziţie) 4

b. Număr de salariaţi ocupaţi în unităţile de cultură 44

c. Număr de unităţi de cult (biserici, mănăstiri, case de rugăciune) 19

10. SĂNĂTATE

a. număr     de     unităţi     medicale     şi     profilul     acestora     (spitale, policlinici,dispensare, sanatorii, staţii de ambulanţă,etc) din care:

-         unităţi de stat - 1 spital, 5 cabinete şcolare, 25 cabinete medicale de familie, 1 farmacie, 1 laborator medical

-         unităţi private – 1 cabinet medical de familie, 9 farmacii, 11 cabinete stomatologice, 4 laboratoare medicale

b. număr total de cadre sanitare, din care:

-    medici -112

-         asistente - 344

-    persoanal de întreţinere +auxiliar - 171

11. DOMENIUL SOCIAL

-         Ocuparea forţei de muncă, nivelul şomajului - 1054 şomeri la 01.02.2010

-         Aplicarea prevederilor Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor
pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă - 100 persoane angajate

-         Aplicarea prevederilor Legii nr.  416/2001, privind venitul minim
garantat – 300 persoane

12. TURISM

a. Număr de unităţi destinate turismului şi capacitatea lor de cazare, din care:

-         Hoteluri - 2

-         Complexe turistice - 3

-         Pensiuni -7

-         Cabane -

-         Vile-

            b. Dotări pentru agrement (  schi, patinaj, echitaţie, telcabine, etc) –

            c. Obiective turistice

-cetaţi -1

-monumente istorice -23

-parcuri -4

-rezervaţii-

            d. Manifestări culturale –vezi anexa

13. INFRASTRUCTURA

         a. Accesul la reţeaua de căi ferate

Circulaţia feroviară este asigurată pe magistrala 200: Bucureşti-Braşov-Făgăraş-Sibiu-Deva- Curtici, respectiv calea ferată simplă neelectrificată între tronsonul Braşov – Podu Olt.

b. Accesul la reţeaua de drumuri naţionale, judeţene, comunale, forestiere

Accesul rutier în municipiul Făgăraş se realizează prin intermediul drumului naţional (DN) 1 – Braşov – Sibiu -  care tranzitează zona centrală a localităţii. Lipsa unei centuri ocolitoare a municipiului care ar prelua tot traficul greu existent pe această rută, face ca mare parte a zonei carosabile să fie deteriorată, necesitând lucrări de reabilitare.

Legătura cu localităţile învecinate se face prin patru drumuri judeţene:

DJ 104B - Făgăraş – spre Hârseni;

DJ 104C - Făgăraş – spre Recea;

DJ 104D - Făgăraş – spre Şoarş.

DJ 104J  - Făgăraş – spre Calbor

         c. Dotări edilitar-gospodăreşti ( lungimea reţelelor şi starea lor tehnică)

         - reţeaua stradală din municipiu măsoară 59 de km şi a fost supusă la numeroase intervenţii de reabilitare. Tipul lucrărilor care au fost realizate sunt plombări  şi reparaţii capitale (covor asfaltic) .

Străzile din cartiere necesită lucrări de reabilitare şi modernizare a carosabilului, însă asupra acestora se va interveni numai după finalizarea lucrărilor de reabilitare a reţelei de apă potabilă şi a canalizării.

Lungimea DN1 care tranzitează Făgăraşul este de 3,64 km. Acest drum este proprietatea Municipiului Făgăraş, predat în administrare C.N.A.D.N.R în baza HGR 733/2004 şi se află într-o avansată stare de degradare.

- reţeaua de alimentare cu apă potabilă   este de aproximativ 80 km şi este realizată din conducte de oţel cu o vechime de funcţionare de 30-50 ani , mult depăşită faţă de perioada recomandată pentru acest material.

-reţeaua de canalizare - tratarea apelor uzate se realizează printr-o reţea de aproximativ 41 de km lungime şi trei colectoare (cca 38 de km) care funcţionează în sistem unitar din zona amonte a localităţii spre centru şi în sistem divizor din zona centru spre râul Olt.

În anul 2009 s-a extins reţeaua de canalizare în cartierul Galaţi pe o lungime de    5,85 km.

14. STAREA MEDIULUI

         Zonele critice sub aspectul poluării atmosferei, apei, solului sunt date de zonele de risc ale celor 3 societăţi generatoare de riscuri, respectiv SC Isoplus Special SRL, SC Nitroporos SRL şi Fabrica de Pulberi aflate în incinta fostului Combinat Chimic.

La depozitul de deşeuri aflat pe amplasamentul situat în Dealul Galaţului este sistată depunerea deşeurilor , acestea  fiind transportate la Depozitul ecologic din Săcele .

15. PROIECTE ŞI PROGRAME DE DEZVOLTARE

-în derulare:

-reabilitare, retehnologizare Statie de epurare în municipiul Făgăraş

Finanţare-Administraţia Fondului de Mediu

-reabilitare şi extindere sistem de canalizare în teritoriul periurban al

 municipiului Făgăraş, zona Galaţi

 Finanţare-OG 7/2006

-centrul rezidenţial pentru Persoane Vârstnice

Finanţare: ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei, fondul  

                    Solidaritatea

-Grădiniţa cu program prelungit

                   Finanţare: Ministerul Educaţiei

-reabilitare infrastructură rutieră str.V.Ţepeş

                   Finanţare: HGR 577/1997

-în faza de proiect

-reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă/apă uzată

                   Finanţare: POS Mediu prin ADI Sibiu

-execuţie parcări în municipiul Făgăraş

                   Finanţare-împrumut bancar

16. SEDIUL UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE

-   Str.Republicii nr.3, Făgăraş

         -   0268-211313, fax 0268-213020, e-mail : secretariat@primaria-fagaras.ro,

-    www.primaria-fagaras.ro

17.DATE PERSONALE ale conducerii administrativ teritoriale

-Primar           SORIN CONSTANTIN MĂNDUC

-Viceprimar    CĂTĂLIN CÎRJE

-Secretar         EMIL MOCAN