FIŞA DE PREZENTARE

A UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE

C O M Ă N A

1. STATUTUL ADMINISTRATIV.comună

2. AŞEZARE GEOGRAFICĂ:

Aflată în partea de SE a Transilvaniei, cuprinsă între apele Oltului şi Carpaţii Meridionali, Comuna Comăna face parte din Ţara Făgăraşului, fiind aşezată de o parte şi de alta a râului Olt, la jumătatea distanţei dintre cele două drumuri naţionale DN Braşov - Sibiu şi DN Braşov - Sighişoara, având coordonatele geografice de 25 grade şi 14 minute longitudine estică şi 45 grade şi 11 minute latitudine nordică.

            Din punct de vedere geografic, comuna este aşezată la interferenţa puternicelor masive Carpatine cu regiunea geomorfologică depresionară a Transilvaniei, unde colinele Târnavelor vin în contact indirect cu Piemontul Perşanilor, pe Valea Oltului.

Reşedinţa comunei este satul Comăna de Jos, din comună mai făcând parte satele Comăna de Sus, Crihalma şi Ticuşu Nou.

Comuna este aşezată la o altitudine de 430m şi se învecinează la Sud – cu satul Veneţia de Jos, comuna Pârâu, la Est – comuna Măieruş, la Nord – cu satul Cuciulata, comuna Hoghiz şi la Vest – comuna Ticuşu Vechi.

            Teritoriul comunei este străbătut de la Nord către Sud de râul Olt, având de o parte şi de alta o câmpie de acumulare cuaternară, îngustă şi joasă, cu o înclinare de la Nord spre Sud, mărginită de dealuri ce obligă Oltul să treacă printr-un culoar cunoscut sub numele de Culoarul Comana.

Relieful comunei este format din munţi ce se întind în partea estică şi fac parte din ramura Munţilor Perşani, a căror înălţime depăşeşte uşor 1000m. În partea vestică sunt dealuri care fac parte din Podişul Târnavelor.

           Clima este influenţată de congruenţa munţilor Făgăraşului şi a munţilor Perşani, fapt ce împiedică deplasarea rapidă a aerului, vântul având o intensitate medie în această zonă. Temperatura medie anuală este de 8,6 grade Celsius. Maxima de temperatură s-a înregistrat în anul 1946 – plus 38,9 grade Celsius, iar minima de temperatură a fost măsurată în anul 1943 – minus 33,6 grade Celsius.

Reţeaua hidrologică internă se prezintă astfel: pe malul stâng al Oltului, Valea Comănii adună o sumedenie de afluenţi minori, iar pe malul drept găsim Valea Ticuşului. Mulţi dintre afluenţii celor două cursuri menţionate au un debit mic şi vara uneori seacă.

Solul este în general mai puţin fertil, predominând solurile brune de pădure, podzolurile, iar pe alocuri sol negru de fâneaţă. Cele mai bogate soluri se găsesc pe Lunca Oltului.

Vegetaţia predominantă este reprezentată de păduri de fag, carpen şi brad pe raza satelor Comăna de Jos şi Comăna de Sus, precum şi de stejar şi gorun în zona satelor Crihalma şi Ticuşu Nou. Pe Lunca Oltului, respectiv pe malurile râului Olt se găsesc lăstărişuri, în care predomină salcia şi arinul. Din documente istorice reiese că, în urmă cu secole, pădurile se întindeau pe suprafeţe mult mai mari, exemplu în acest sens fiind atestarea din anul 1224 a acelei “păduri a romanilor şi pecenegilor”.

            Toponimia zonei este bogată în nume ce amintesc de pădure. Astfel nume ca Dumbrăvile, Făgeţel, Branişte, Crângurile etc. se găsesc frecvent în hotarul comunei. Se păstrează denumiri care arată acţiunea omului asupra pădurii pentru câştigarea de suprafeţe pentru agricultură şi păşunat. Elocvent în acest sens sunt Lazurile şi Securile, care indică şi tehnica folosită pentru defrişare.

Fauna şi flora de pe raza comunei Comăna este bogată şi diversificată. Pădurile de la Comăna de Jos şi Comăna de Sus adăpostesc multe animale sălbatice ce formează o adevărată rezervaţie naturală în care se găsesc urşi, cerbi, lupi, căpriori, mistreţi etc.

            Datorită acestei diversităţi de animale sălbatice existente în zonă, a frumuseţii peisajului, precum şi a mediului ambiant nepoluat comuna este frecventată din ce în ce mai  mult de către turişti străini, fapt ce trebuie luat în considerare ca o viitoare sursă alternativă de venituri.

            Dintre monumentele naturii specifice locului amintim: „Omul de piatră”, „Bulzul”, peşterile Mănăstirii, Tigăii şi Bulz, Coloanele de bazalt etc.

3. SCURT ISTORIC

            Cercetările arheologice efectuate pe raza comunei Comăna au demonstrat existenţa unui material arheologic diversificat, constând în obiecte din ceramică şi metal datate pe parcursul secolelor II şi I î.e.n., caracteristice triburilor geto-dacice. Exemplificativ în acest sens este situl arheologic „Gruiu Văcarului”.

Comăna a fost pentru prima dată atestată documentar în epoca medievală, în anul 1462, când regele ungar Matia a dăruit districtul Făgăraşului cu satele Comăna, Veneţia, Cuciulata şi Pârâu lui Ioan Gereb din Ungaria şi urmaşilor săi ca răsplată pentru meritele ce le câştigase acela, ca rudă a lui Matia, pentru alegerea acestuia ca rege. Este demn de remarcat că domeniul Comănii de Jos a aparţinut nobilului român Ştefan Mailat. Documentele existente arată limpede obârşia românească a familiei: „… la 1511 boierul Mailat din Comăna împreună cu fiii săi Comşa, Ioan, Negoiţă, Ştefan, Dumitru şi Nasta au părăsit religia grecilor ca să se poată înălţa la nobilitatea ungară”.

            Ştefan Mailat, boier român din Comăna de Jos a ajuns stăpân feudal al Făgăraşului (1528 – 1541), voievod al Transilvaniei (1534 – 1540) şi primul principe român al acesteia (1540 – 1541).

            Până în anul 1947 satele Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma şi Ticuşu Nou aveau statutul de comună. După instaurarea regimului comunist au avut loc transformări administrative, astfel în prezent este o singură comună în componenţa arătată.

4. LOCALITĂŢILE COMPONENTE

            Satul Comăna de Jos – reşedinţă, pe partea stângă a râului Olt, străbătut de DJ104 Şercaia – Hoghiz;

            Satul Comăna de Sus – pe partea stângă a râului Olt, la intrarea în defileul Văii Comăna;

            Satul Crihalma – pe partea dreaptă a râului Olt;

            Satul Ticuşu Nou – pe partea dreaptă a râului Olt.

5. DATE ADMINISTRATIV – TERITORIALE

a. Suprafaţa totală………………………………………9726ha

          din care:

- intravilan …………………………..……..334ha 

- extravilan ………………….……………9392ha 

b. Suprafaţa terenurilor pe categorii de folosinţă:

                        - agricol ………………………………….. 2551ha

                        - neagricol ……………………………..….. 548ha

                        - păşune…………………………………... 2425ha

                        - fâneaţă…………………………..... ……..1073ha

                        - pădure ………………………………….. 3129ha

c. Număr de gospodării (locuinţe)……………………. 907

           din care racordate la:

                        - alimentare cu apă potabilă………………. 470

                        - canalizare (fose septice individuale)..

                        - gaze naturale ……………………..………. 62

                        - electricitate………………………………. 872

                        - telecomunicaţii……………………………145 + tf.mobilă

6. TOTAL POPULAŢIE ……………………………. 2690

            din care:

a. Români ……………………………….. 1561

                        b. Maghiari ……………………………… -

                        c. Germani ………………………………. -

                        d. Alte naţionalităţi ………………………1129

7. ECONOMIE

            a. Număr total de agenţi economici activi

Nr. crt.	Denumirea agentului economic	Domeniul de activitate	Adresa	Număr total de salariaţi
0.	1.	2.	3.	4.
1	SC TOM-RODI SRL	Desfacere prod. alim. şi nealim.	Ticuşu Nou nr.156	1
2	SC VIOVIS IMPEX SRL	Desfacere prod. alim. şi nealim	Comăna de Jos nr. 308	3
3	SC VIOGRUS SRL	Desfacere prod. alim. şi nealim	Crihalma nr.214	3
4	COOP. CREDIT CRIHALMA	Financiar - bancară	Crihalma nr.27	2
5	SC BORMIO SRL	Magazin Mixt şi Brutărie	Comăna de Jos nr. 46	1
6	SC BANAT COM SRL	Discotecă  Moară de cereale	Făgăraş Comăna de Jos nr. 61	1
7	SC BRENDA SRL	Mag. Mixt  Bar	Comăna de Jos nr. 154	4
8	SC ICA IMPEX SRL	Mag. Mxt	Comăna de Jos nr. 18	2
9	CAB. MED. Dr. Fam. EDY RĂZVAN	Asistenţă med. gen.  umană	Comăna de Jos nr. 115	2
10	CAB. MED. VETERINARĂ Dr. Buzilă Traian	Asistenţă medicină veterinară	Comăna de Jos nr. 166	2
11	SC CREASTA DE VIS SRL	Mag. Mixt  Bar	Comăna de Sus nr. 204	1
12	SC MIOPROD SRL	Mag. Mixt	Comăna de Jos nr. 118	1
13	SC DIODENTA SRL	Cabinet stomatologic	Făgăraş  Comăna de Jos nr. 115	2

b. Dezvoltare rurală:

            - Exploataţii agricole şi suprafaţa cultivată……….. 750 / 1380ha 

          - Efective de animale în gospodăriile populaţiei, pe specii:

                        - bovine …………………………………….. 1490

                        - ovine ……………………………………… 9220

                        - caprine …………………………………..…1500

                        - porcine ……………………………………. 1030

                        - cabaline ……………………………………. 270

                        - păsări ……………………………………. 10100

8. ÎNVĂŢĂMÂNT

- număr de şcoli primare şi gimnaziale……………..… 3

            - număr de grădiniţe …………………………………...4

            - număr de elevi şi de cadre didactice pentru fiecare unitate

                        a. Comăna de Jos …………….. 225 ………….. 9

                        b. Crihalma …………………... 115 …………...5

                        c. Ticuşu Nou …………………. 40 …………...2 învăţători

9. CULTURĂ

            a. Număr de cămine culturale …………………………. 4

            b. Număr de unităţi de cult (biserici) ………………….. 5 ortodoxe

10. SĂNĂTATE

            a. Număr de dispensare private ……………………….. 2

              cu profil de medicină generală şi stomatologie

            b. Număr total de cadre sanitare, din care:

                        - medici ……………………………………….... 2

                        - asistente ………………………………………. 2

                        - personal de întreţinere …………………………1

11. DOMENIUL SOCIAL

            - Total salariaţi pe comună …………………………. 121

            - Nivelul somajului …………………………….…scăzut

            - Aplicarea prevederilor Legii nr. 76/2002

             privind sistemul asigurărilor pentru somaj

             şi stimularea ocupării forţei de muncă …………..    -

            - Aplicarea prevederilor Legii nr. 416/2001

               privind venitul minim garantat……………………. 284 familii

                              cu un număr de persoane ……………… 919

                              din care copii în vârstă de până la 18 ani 418

12. TURISM

a. Număr de unităţi destinate turismului şi capacitatea lor de cazare -

            b. Dotări pentru agrement ……………………………. -

            c. Obiective turistice: Coloanele de bazalt de la Piatra cioplită – Comăna de

              Sus, Sfinxul, peşterile Mănăstirii, Tigăii, Bulz.

13. INFRASTRUCTURĂ

            a. Accesul la reţeaua de căi ferate (distanţa până la

              cea mai apropiată staţie sau haltă CFR …………12 km  halta Şercaia

                                                                                             15 km gara Rupea

            b. Accesul la drumuri naţionale ……………………12 km

               până la DN Braşov-Sibiu sau DN Braşov-Sighişoara

                 Drumul judeţean Şercaia-Hoghiz trece prin localitatea Comăna de Jos

               (reşedinţa comunei).

            c. Dotări edilitar gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea lor tehnică)

                DRUMURI JUDEŢENE

                        - DJ104 – Şercaia – Hoghiz ……….. 5 km pe raza comunei

                           Stare tehnică ………………………satisfăcătoare

                        - DJ – Crihalma – Hălmeag ……….6,5 km neasfaltat

                        - DJ – Crihalma – Ticuşu – Ungra.. 8,5 km parţial asfaltat

                          Stare tehnică ……………………….nesatisfăcătoare

                        - DC – Comăna de jos – Comăna de Sus  4,3 km asfaltat

                          Stare tehnică ………………………. bună

                        - Drum forestier – Comăna de Sus spre Măieruş  16 km

Neasfaltat. Stare tehnică ……………necorespunzătoare

                        - Reţea de alimentare cu apă potabilă ……16,2 km

Comăna de Sus – Comăna de Jos – Crihalma

                       cu posibilitate de extindere până la Ticuşu Nou.

                        - Reţea de canalizare ……………………. lipsă

                        - Reţea de comunicaţii: stradală (ROMTELECOM)

                       şi trei relee de telefonie mobilă VODAFONE,

                                                                          ORANGE

                                                                          ZAPP

                        - în satele Comăna de Jos, Comăna de Sus şi Crihalma este

                          Instalată reţea de cablu TV.

14. STAREA MEDIULUI

Zone critice sub aspectul poluării atmosferei, apei şi solului; terenuri degradate; depozite de deşeuri; rampe ecologice.

            - Poluarea atmosferei ……………………. Nu avem

            - Poluarea apei şi a solului ………………. Nu avem

            - Terenuri degradate prin eroziune ……… 10 ha

            - Depozite de deşeuri menajere sunt stabilite pentru fiecare sat.

            Nu dispunem de rampă ecologică.

15. PROIECTE ŞI PROGRAME DE DEZVOLTARE

1. Îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi a serviciilor de bază în comuna Comăna:

            - Reabilitare străzi

            - Realizare reţea de canalizare ape menajere

            - Înfiinţare After School

            - Investiţie pentru păstrarea specificului local.

            2. Promovarea turismului în localităţile comunei Comăna şi comunele limitrofe.

16. SEDIUL UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE

Comăna de Jos nr. 3 comuna Comăna judeţul Braşov 507051

Tel./fax:  0268/287501;  0268/287511

17. DATE PERSONALE ale conducerii unităţii administrativ teritoriale 

PRIMAR : GRUSEA VIOREL

VICEPRIMAR: CĂLBEAZĂ DUMITRU

SECRETAR:  ŞERB VIOREL