FIŞA
DE PREZENTARE A UNITĂŢII
ADMINISTRATIV TERITORIALE
BUDILA
1. STATUTUL ADMINISTRATIV – comună, fără sate aparţinătoare
2. SCURT ISTORIC
Despre existenţa comunei Budila se pomeneşte în cartea „Székely Zöld”.
Această lucrare cuprinde ca dată anul 1211 care marchează venirea Cavalerilor Teutoni în părţile Depresiunii Bârsei, unde s-au aşezat ca locuitori stabili. Venirea acestora a făcut ca locuitorii Budilei să se retragă spre regiunea deluroasă, pe Valea Ducşoarei, la circa 2 km spre est de actuala vatră a comunei.
In anul 1214, după năvălirea tătarilor, regele Ungariei, Adalbert al IV-lea a donat teritoriul Budilei logofătului Dumitru din Prejmer. În anul 1332 comuna figurează sub numele de Buduli, aparţinând din punct de vedere administrativ de Sfântu Gheorghe. Nu se cunoaşte în ce imprejurări şi de către cine a fost donată comuna voievodului Transilvaniei în anul 1405. Cel mai vechi document cunoscut care atestă existenţa comunei îl constituie un sarcofag pe care este gravat textul următor: „ TUMULUS GENEROSI D. CLEMENTIS BELDI DE UZON TRIUM SEDIUM SICULICALIUM SEPSI KISDI ET ORBAI SUP..... REGIUS CAPITENEUS ... VERO EXPEDITONIBUS VICTO ... RELI ... PROPG .... STADIO AETATIS XXX ... 1677.D.6.FEBR.”
Referitor la originea denumirii comunei, cuvântul BUDILA este de origine slavă şi înseamnă: plantă înţepătoare, iritantă.
Comuna Budila este legată de unele evenimente istorice din trecutul poporului şi anume: în anul 1599 Mihai Viteazul, trecând munţii prin trecătoarea Buzău spre Transilvania, la ieşirea din Valea Teliului populaţia din Budila i-a ieşit înainte, aducându-i daruri în semn de supunere.
În jurul anului 1612 cetatea din Budila a fost distrusă până la temelie. Mai târziu a fost reclădită, într-un stil mai frumos şi mai pompos, devenind cuibul lui Beldi Pal.
Perioada aceasta este marcată de o serie de războaie dintre feude ceea ce îl determină pe Beldi Pal să părăsească cetatea Budila atunci când Mikes Kelemen trimite trupele pentru a cuceri proprietatea lui Beldi. O versiune legată de aceste războaie dintre nobilii feudali, arată că Beldi Pal, pentru a induce în eroare duşmanii, a pus invers potcoavele calului, pentru ca aceştia să nu-şi dea seama în ce direcţie a fugit. Plin de manie ca nu l-a putut prinde, Mikes Kelemen distruge fără milă frumoasa cetate pana la temelii. Există păreri că cetatea din Budila ar fi fost legată prin nişte tunele subterane de cetatea din Braşov. Aceste pasaje subterane s-au păstrat până astăzi, situându-se la câţiva metri sub locaţia şcolii.
3. AŞEZARE GEOGRAFICĂ
La 18 km. distanţă faţă de municipiul Braşov şi la 14 km. distanţă faţă de Municipiul Săcele, Comuna Budila, a cărei lungime se întinde pe o distanţă de circa 2 km., este asezată de o parte şi de alta a drumului ce leagă comunele Teliu şi Tărlungeni.
În partea de nord, la o distanţă de 5 km. faţă de comuna Budila se află comuna Teliu, iar la 5 km. spre sud-vest se află situată comuna Tărlungeni. Chiar de la marginea comunei spre răsărit se întind dealurile subcarpatice cu denumirea de Dealul Dobromir şi Dealul Ortoşu. În partea de sud a comunei întâlnim dealurile: Râmba, Draguşu, Vijbe, despărţite între ele de Valea Morii şi Valea Ducşoarei; în partea de sud-est se intinde Câmpia Bârsei.
4. DATE ADMINISTRATIV-TERITORIALE
a) - Suprafaţa totală a comunei: 6062 ha., din care:
- suprafaţa intravilan: 147 ha.;
- suprafaţa extravilan: 5915 ha.
b) – Suprafaţa terenurilor pe categorii de folosinţă
|
|
Proprietate publică |
Proprietate privată |
||
|
intravilan |
extravilan |
intravilan |
extravilan |
|
|
Păduri |
- |
1161 ha. |
- |
2543 ha |
|
Arabil |
- |
- |
32 ha. |
602 ha. |
|
Fâneţe |
- |
- |
18 ha. |
558 ha. |
|
Păşuni |
- |
636 ha. |
- |
196 ha. |
|
Livezi |
- |
- |
- |
8 ha. |
|
Teren neproductiv |
- |
- |
- |
161 ha. |
c) – Număr de gospodării (locuinţe): 1552, din care racordate la:
- Alimentare cu apă potabilă: 100%;
- Canalizare: -;
- Gaze naturale: -;
- Electricitate: 90%;
- Telecomunicaţii - telefonie fixă – 10%
- telefonie mobilă – 60%
5. TOTAL POPULATIE: 4108 persoane, din care:
a) Români: 863;
b) Maghiari: 822;
c) Germani: -;
d) Alte naţionalităţi: 2423.
6. ECONOMIE
a) Număr total de agenţi economici activi
Pe raza comunei Budila funcţionează firme care îşi desfăşoară următoarele tipuri de activităţi economice:
- 24 magazine care au ca domeniu de activitate: comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate (P.F.A., A.F., S.R.L.);
- un magazin de tip Second-hand;
- 4 balastiere care funcţionează pe baza contractelor de participaţiune încheiate cu, Consiliul Local Budila (S.C. “EURO BALASTIERA BUDILA” S.R.L., S.C.”TRANSGAT” S.R.L., S.C. “MAGEREXIM” S.R.L., S.C. “TERRAGO” S.R.L.), având ca domeniu de activitate exploatare resurse minerale;
- 1 balastieră privată (S.C. “AGETAPS CONSTRUCT” S.R.L.), având ca domeniu de activitate exploatare resurse minerale;
- 1 atelier de tâmplărie PVC cu geam termopan;
- 1 atelier de prelucrare, tăiere, fasonare şi finisare piatră (S.C. “MARMOBRAS” S.R.L);
- 1 gater, având ca domeniu de activitate fasonarea şi prelucrarea lemnului (S.C. “PROLIGNA EXIM” S.R.L);
- 1 moară de cereale (S.C. “FEISANA” S.R.L);
- 1 atelier de tâmplărie şi tapiţerie (S.C. “VALUSZO” S.R.L.);
- 1 unitate de acvacultură pentru creşterea păstrăvului (S.C. “BUCIUMUL TRANSILVANIEI” S.R.L.) – în prezent în fază de implementare;
- de asemenea, pe raza comunei îşi desfăşoara activitatea trei baruri şi un centru de colectare de fier vechi.
Numărul angajaţilor din comună ce lucrează în comună este de aproximativ 175 persoane.
b) Dezvoltare rurală
Principalele produse agricole cultivate în comună sunt următoarele:
- Cereale: suprafaţa cultivată este de 289 ha.;
- Plante de nutreţ: suprafaţa cultivată este de 256 ha.;
- Cartof: suprafaţa cultivată este de 42 ha.;
- Legume: suprafaţa cultivată este de 15 ha.;
Forma de prelucrare este individuală.
Creşterea animalelor – este una dintre principalele îndeletniciri ale locuitorilor comunei, se realizează în gospodării individuale; efectivele, pe categorii de animale:
- bovine: 165 capete;
- ovine: 3200 capete;
- caprine: 60 capete;
- porcine: 200 capete;
- cabaline: 150 capete;
- păsări: 1500 bucăţi;
- iepuri: 130 bucăţi;
- albine: 300 familii.
7. ÎNVĂTĂMÂNT
- Pe raza comunei Budila nu există unităţi de învăţământ superior, licee sau colegii.
- Număr de şcoli primare: 1
- Număr de şcoli gimnaziale: 1
- Număr de grădiniţe: 1
- Număr de elevi înscrişi la Şcoala Generală Budila Corp A + Corp B
|
An şcolar |
Nr. de înscrişi |
|
2009-2010 |
613 |
- Număr preşcolari înscrişi la Grădiniţa cu Program Normal Budila
|
An şcolar |
Nr. de înscrişi |
|
2009-2010 |
108 |
- Număr angajaţi din instituţiile de învăţământ
|
|
Cadre didactice |
Pers. Auxiliar |
Pers. Nedidactic |
TOTAL ANGAJAŢI |
|||
|
An şcolar |
Titulari |
Suplinitori |
Total |
||||
|
Calificaţi |
Necalificaţi |
||||||
|
2009-2010 |
19 |
25 |
2 |
27 |
2 |
6 |
54 |
8. CULTURĂ
Pe raza comunei Budila există un cămin cultural şi o bibliotecă. Numărul de salariaţi ocupaţi în aceste unităţi de cultură este de 2.
Ca şi unităţi de cult, putem menţiona:
- Biserica Ortodoxă Veche “Sf. Nicolae” – monument istoric - nefuncţional, în prezent, în curs de renovare;
- Biserica Catolică – monument istoric ;
- Biserica Ortodoxă Nouă “Sf. Nicolae”;
- Biserica Reformată;
- Casa de rugăciuni Penticostală.
9. SĂNĂTATE
Pe raza comunei Budila există:
- două cabinete medicale – 2 medici de familie + 2 mediatori sanitari;
- o farmacie – 1 medic;
- cabinet stomatologic – 1 medic.
10. DOMENIUL SOCIAL
|
|
2009 |
|
Pensionari |
636 |
|
Şomeri |
59 |
|
Aj. social |
770 |
|
Elevi |
721 |
|
Preşcolari |
455 |
|
Fără ocupaţie |
817 |
|
Angajaţi |
650 |
11. TURISM
a) Resurse naturale
Poziţionarea geografică a comunei Budila în zona montană, favorizează turismul montan. Aici există două văi, Valea Popii şi Valea Morii superbe, cu o suprafaţă mare acoperită cu păduri. Traseele sunt bine definite şi parţial marcate, astfel:
Valea Morii: Ducşoara – Părăul Brădet – Mormântul Ciobanului – Muchia Ciclom – Muchia Trei Hotare – (Brazii Gudrii) – Poiana Josii – Vârful Blidaru – Poiana Beldi – Căprăreasa – Poiana Seci – Poiana Hoisuri – Poiana Natima,
Valea Popii: Izvorul „Borviz” – Muchia Ortoş – Părăul Căldării – Cărbunări – Coasta Potecii – Poiana Varniţelor – Dealul Cucoanelor – Poiana Cărbunări – Nyircanul – Jilişti – Muchia Damianul – Groapa Lupului – Tiliu Vechi.
b) Resurse fizice :
- Castelul Mikes – monument istoric – nefuncţional cu o stare de uzură avansată;
- Castelul Béldi László – monument istoric – actualul sediu al Primăriei – funcţional, în prezent în curs de renovare;
- Castelul Béldi Ferenc – monument istoric – funcţional – retrocedat foştilor proprietari, în prezent, în curs de renovare
- Castelul Nemes – monument istoric – nefuncţional, degradat în proporţie de 80%;
- Biserica Ortodoxă Veche “Sf. Nicolae” – monument istoric. nefuncţional, în prezent, în curs de renovare;
- Biserica Catolică – monument istoric - funcţional, renovat în anul 2009;
- Biserica Ortodoxă Nouă “Sf. Nicolae” – funcţională;
- Biserica Reformată
c) Resurse culturale:
- Festivalul măştilor – organizat în luna februarie (de lăsata secului Postului Paştelui)
Descrierea manifestării: alaiul de măşti străbate uliţele comunei, vizitând gospodăriile oamenilor prin agitarea clopoţeilor şi tălăngilor pentru alungarea spiritelor malefice de aici şi pentru a le purifica locuinţele şi curţile în aşteptarea primăverii şi a unui nou an agricol. Aici, se fac urări de bine pentru noul an, se dansează, iar “măştile“ se înfruptă din bunătăţile gazdelor, ascunse prin cămări şi beciuri, (cârnaţi, gogoşi, vinuri etc.). După ce au parcurs comuna, în acest fel, alaiul de măşti se adună în curtea Căminului Cultural, unde dau foc “mumiilor“ purtate cu plugul rotativ, semnificând arderea răului, îngroparea anului vechi. Toată suflarea se prinde într-o horă a veseliei şi bucuriei, antrenând buna-dispoziţie şi făcând urări de mai bine în noul an în care tocmai au păşit, devenind astfel mai încrezători şi mai optimişti. Manifestarea se continuă cu balul mascat din incinta Căminului Cultural.
- Festivalul muzicii de fanfară – organizat în luna mai;
Descrierea manifestării: manifestarea se numeşte Festivalul Bujorului de Primăvară, în cadrul căreia se întâlnesc laolaltă Formaţiile de Fanfară din judeţul Braţov, precum şi cele din judeţele învecinate (Covasna, Harghita etc.), comuna Budila fiind centrul zonal de desfăşurare al evenimentului. Formaţiile de Fanfară defilează prin comună, însoţite fiind de dansul majoretelor. Această defilare este urmată de festivalul muzicii de fanfară propriu-zis, care are loc în curtea Căminului Cultural, când fiecare formaţie, în parte, însoţită de majorete, îşi desfăşoară programul artistic spre încântarea spectatorilor.
- Ziua Recoltei – organizată în luna septembrie;
- Zilele comunei Budila – organizate în luna octombrie
Descrierea manifestării: manifestarea începe cu slujbele religioase organizate în cadrul celor trei Biserici – ortodoxă, catolică şi reformată. Se continuă cu defilarea hipo, a artiştilor şi a întregului alai, program artistic tradiţional susţinut de către formaţii din localiatate şi împrejurimi. În cadrul manifestării au loc prezentări ale activităţii meşteşugăreşti cu specific local şi regional (ceramică, ţesătorie, împletituri, prelucrarea lemnului), precum şi a preparatelor culinare tradiţionale.
De asemenea, se organizează baluri cu ocazia Sărbătorilor de Crăciun şi de Paşte.
d) Numărul spaţiilor de cazare existente în comună
În ceea ce priveşte spaţiile de cazare, comuna Budila se confruntă cu o problemă în acest sens, întrucât în momentul de faţă nu există astfel de spaţii.
12. INFRASTRUCTURĂ
a. Reţeaua de căi rutiere:
- drumuri judeţene: comuna Budila este traversată de D.J. 103B Tărlungeni-Budila-Teliu, pe o distanţă de 2 km., drum cu îmbrăcăminte asfaltică, stare actuală bună;
- drumuri comunale: 12 km., din care 1,6 km. drum cu îmbrăcăminte asfaltică, iar restul de 10,4 km. drum pietruit, stare actuală bună;
- drumuri forestiere: 30 km. Valea Popii şi Valea Morii, drumuri de pământ, stare actuală bună.
b. Reţeaua de căi ferate:
- comuna Budila este străbătută de linia de cale ferată Braşov-Întorsura Buzăului.
c. Apă şi canalizare
- Reţeaua publică de alimentare cu apă a comunei Budila are o lungime de 13 km., întreaga populaţie având acces la consumul de apă potabilă.
Captarea apei potabile se face din zona “Blidaru” – 9 l/s şi din zona “Pârâul cu Apă“- 8l/s.
În prezent întreţinerea reţelei de distribuţie a apei potabile este asigurată de către Primărie.
- Comuna Budila nu are sistem de canalizare, în prezent acesta se află în faza de proiect.
13. STAREA MEDIULUI
În prezent, colectarea deşeurilor menajere este asigurată de către Primărie.
Coşuri stradale existente în prezent: 60 bucăţi.
În viitorul apropiat se va trece la colectarea selectivă a deşeurilor, comuna Budila fiind asociată în acest sens cu cele patru comune învecinate: Prejmer, Teliu, Vama Buzăului şi Tărlungeni în cadrul Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară „INTERSAL”, cu centrul zonal de colectare selectivă, compactare şi valorificare a deşeurilor Prejmer.
14. PROIECTE SI PROGRAME DE DEZVOLTARE
1. Anul 2003 Programul RICOP “Pod peste Valea Seacă pe D.J. 103B” – suma 600.000 lei - finalizat;
2. Anii 2004-2006 Programul SAPARD “Reţea distribuţie apă potabilă” – suma de 240.000 Euro - finalizat;
3. Programul PHARE “Rampă de transfer pentru deşeuri menajere” – suma de 1.500.000 euro – în curs de implementare;
4. Programul finanţat prin B.D.C.E. “Regularizare şi îndiguire pârâu Valea Morii” – suma de 500.000 Euro – în curs de derulare.
15. SEDIUL UNITĂTII ADMINISTRATIV-TERITORIALE:
Comuna Budila, strada Principală nr. 261,
judeţul Braşov, cod poştal: 507030,
telefon/fax: 0268518117, 0268518153;
e-mail: primariabudila@yahoo.com;
web: www.budila.ro.
16. DATE PERSONALE ale conducerii unităţii administrativ-teritoriale
Primar – GALBORCEA CONSTANTIN
Viceprimar – GODRI IOSIF
Secretar – DANIELA-LAURA AXENIE