FIŞA
DE PREZENTARE A
UNITĂŢII
ADMINISTRATIV
TERITORIALE
BRAŞOV
1. AŞEZARE GEOGRAFICĂ
Municipiul
Braşov, se găseşte în zona central-estică a României, la
45°38’ latitudine nordică şi 25°35’ longitudine estică, la
poalele vârfului Tâmpa (967m).
Municipiul Braşov,
reşedinţa judeţului, situat la o altitudine medie de 625 m, este
aşezat în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaţilor, având în spate
masivele Piatra Mare şi Postăvaru, străjuit din trei
părţi de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe)
şi Dealul Cetăţii. Teritoriul administrativ al oraşului
Braşov se încadrează în partea sudică a depresiunii
Braşovului, la contact cu rama muntoasă, respectiv cu fluxul intern
al Carpaţilor Orientali.
La doar 12 km de Braşov,
staţiunea Poiana Braşov, parte componentă a municipiului
Brasov din punct de vedere administrativ, este amplasată pe versantul
nordic al Masivului Postăvaru (vârful Cristianul Mare -1799m), din cadrul
Carpaţilor de Curbură, fiind la ora actuală cea cea mai complexă staţiune a sporturilor de
iarnă din ţară. Poiana Braşov este încadrată de
staţiuni şi cabane turistice situate de-a lungul văii Prahovei
şi a Timişului şi în Munţii Bucegi, de asemenea de-a lungul
văii Gârbovei, Piatra Mare şi Piatra Craiului.
Clima Brasovului are un specific
temperat-continental, caracterizându-se prin nota de tranziţie între clima
temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental:
mai umedă şi răcoroasă în zonele de munte, cu
precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în
zonele mai joase.
Temperatura
medie multianuală a aerului este de 7,6°C,
temperatura maximă absolută fiind de 37°C în luna august. Umiditatea
aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitaţiile atmosferice au
valori de 600-700 mm/an. Vântul la sol are
direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze medii
cuprinse între 1,5 şi 3,2 m/s.
Durata medie
anuală a stratului de zăpadă : 70,8 zile la Braşov,
Vegetaţia :
Particularităţile reliefului, climei şi solului imprimă
vegetaţiei de pe teritoriul zonei Braşov o serie de caracteristici
locale. Distribuţia altitudinală a climei
se reflectă în zonalitatea pe verticală a
vegetaţiei. Dacă munţii înalţi şi mijlocii sunt
îmbrăcaţi cu păduri masive de răşinoase, cei joşi
sunt dominaţi de foioase.
2. SCURT ISTORIC
Format în primele decenii ale secolului al XIII-lea, pe
baza evoluţiei unor vechi aşezări româneşti existente pe
teritoriul vetrei urbane actuale, Braşovul a devenit oraş înaintea
marii năvăliri tătare din 1241[1].
El este menţionat documentar pentru prima oară în 1235 în Catalogus Ninivensis,
unde este înscris sub numele de „Corona”[2].
Braşovul devine încă din secolul al XIV-lea cea
mai importantă aşezare din Depresiunea Bârsei şi una dintre cele
mai mari localităţi urbane din Transilvania. Treptat, el se
defineşte ca un puternic centru de concentrare funcţională sub
raportul producţiei meşteşugăreşti, fiind un mare
centru comercial, cu un larg hinterland, în care erau cuprinse întinse
părţi din Ţara Românească şi Moldova, fiind
totodată şi centru cultural. Favorizat de poziţia în cadrul
Depresiunii Bârsei, oraşul Braşov a evoluat încă de la primele
începuturi ca „loc central” al întregului complex de aşezări din
această zonă geografică. Dezvoltarea funcţiilor a dus
şi la creşterea continuă a populaţiei, în prima
jumătate a secolului al XV-lea oraşul Braşov având 6.000 de
locuitori, iar în cea de a doua jumătate 8.000-9.000 de locuitori, fiind
cel mai mare oraş din Transilvania.
Intensificarea funcţiilor economice, îndeosebi dezvoltarea
producţiei manufacturiere, a făcut ca acest oraş să fie cea
mai însemnată localitate urbană din Transilvania (în secolul al
XVIII-lea numărul său de locuitori era de 17.700).
Activităţile comerciale şi culturale sunt concentrate în
această perioadă, ca şi în perioada anterioară, în sectorul
central al oraşului.
Din a
doua jumătate a secolului al XIX-lea, paralel cu dezvoltarea funcţiei
industriale, Braşovul devine şi un însemnat nod feroviar, centru de
convergenţă al unor importante căi ferate din direcţiile
Arad – Timişoara, Oradea, Ciceu, Predeal, Zărneşti. Ca urmare a amplificării funcţiilor
urbane, numărul de locuitori ajunge la 38.999 (conform
recensământului din 1910), cea mai mare parte a populaţiei active
fiind ocupată în industrie, transport şi comerţ (60 %).
Până
la primul război mondial, în structura funcţională internă
a oraşului Braşov se conturează zona de transport şi zonele
mixte şi se lărgesc zonele rezidenţiale şi zona
culturală, administrativă şi comercială. Între cele
două războaie mondiale are loc o dezvoltare cu caracter exploziv a
oraşului Braşov, atât în privinţa funcţiilor, a
numărului de locuitori (84.557), cât şi în privinţa extinderii
în teritoriu. După sfârşitul celui de-al doilea război
mondial, odată cu venirea comuniştilor la putere, oraşul
Braşov cunoaşte o dezvoltare mai ales industrială, astfel se
înregistrează o creştere a populaţiei prin migraţiile
de forţă de muncă din diferite zone ale României.
În zilele
noastre, putem spune că Braşovul, prin poziţia şi
activitatea sa, este un oraş european cu funcţii complexe şi
bine definite, mai ales în domeniul turismului, unde deţine o multitudine
de obiective, atât antropice cât şi naturale.
3.
ASOCIAŢIA METROPOLITANĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ BRAŞOV
Structura
asociativă existentă este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară, creată cu respectarea
prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările
ulterioare. Denumirea asociaţiei este Asociaţia Metropolitană
pentru Dezvoltare Durabilă Braşov – AMB. Pe parcursul
elaborării Planului de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Braşov,
una din concluziile care au reieşit din activitatea grupurilor de lucru a
fost necesitatea asocierii oraşului Braşov cu localităţile
limitrofe, în vederea dezvoltării economice echilibrate şi durabile
şi a eliminării disparităţilor
dintre oraş şi zonele adiacente. În acest sens, la sfârşitul anului 2005,
reprezentanţii aleşi ai comunităţilor din Ţara Bârsei,
alături de Consiliul Judeţean Braşov, au pus bazele unei
structuri asociative de tip non-guvernamental.
Misiunea Asociaţiei Metropolitane pentru Dezvoltare
Durabilă Braşov este să promoveze şi să
susţină cooperarea dintre investitorii publici, privaţi şi O.N.G.-uri pentru dezvoltarea durabilă socială,
economică şi culturală a Zonei Metropolitane Braşov.
Scopul asociaţiei este să faciliteze cooperarea
între comunităţiile membre, pentru
implementarea în comun a activităţilor şi a politicilor de
dezvoltare durabilă, şi anume:
·
Progresul social,
condiţionat de nevoile fiecărui individ;
·
Protecţia
eficientă a mediului;
·
Utilizarea raţională
a resurselor naturale;
·
Păstrarea unui nivel
ridicat şi sigur al creşterii economice şi scăderea
şomajului.
Membrii AMB sunt:
Municipiul BRAŞOV, Consiliul Judeţean BRAŞOV, Municipiul
SĂCELE, Municipiul CODLEA, Oraşul GHIMBAV, Oraşul PREDEAL,
Oraşul RÂŞNOV, Comuna HĂRMAN, Comuna SÂNPETRU, Comuna BOD,
Comuna HĂLCHIU, Comuna CRISTIAN, Comuna TĂRLUNGENI, Comuna PREJMER.
Braşovul sărbătoreşte anul acesta 775 de ani de la
prima atestare documentară sub numele de Corona, în Catalogus
Ninivensis. Acest document este un catalog al mânăstirilor premonstratense
din Transilvania şi Ungaria, alcătuit între 1236 şi 1241.
Catalogul conţine toate aceste aşezăminte vizitate de abatele Fredericus în 1235 şi se păstrează într-o
copie din secolul al XV-lea. În acest catalog se află şi prima
menţiune documentară cunoscută până acum a Braşovului,
vorbindu-se despre mânăstirea de
călugăriţe din acest oraş: ”claustra sororum...
in Hungaria... Dyocesis Cumanie Corona”.
4. LOCALITĂŢI COMPONENTE
Municipiul Braşov şi
cele 13 localităţi care-l înconjoară formează împreună
o aglomerare urbană de 402.016 locuitori, care se întinde pe o
suprafaţă de 131.801 ha. Zona Metropolitană (ZM) are importanţă
mare pentru dezvoltarea Romaniei şi a
Regiunii de Dezvoltare 7 Centru (judeţele Alba, Braşov, Covasna,
Harghita, Mureş şi Sibiu).
Populaţia Zonei Metropolitane este răspândită, conform datelor din 2007, după cum
urmează:
|
|
unitate
administrativă |
2007 |
|
MUN. BRAŞOV |
Municipiu |
277.945 |
|
MUN. CODLEA |
Municipiu |
24.550 |
|
MUN. SACELE |
Municipiu |
31.796 |
|
ORAŞ GHIMBAV |
Comună |
5.357 |
|
ORAŞ PREDEAL |
Comună |
5.174 |
|
ORAŞ RASNOV |
Comună |
16.055 |
|
BOD |
Comună |
4.173 |
|
CRISTIAN |
Comună |
4.300 |
|
HĂLCHIU |
Comună |
4.560 |
|
HĂRMAN |
Comună |
4.775 |
|
PREJMER |
Comună |
8.876 |
|
SÂNPETRU |
Comună |
3.759 |
|
TĂRLUNGENI |
Comună |
7.996 |
|
VULCAN |
Comună |
4.551 |
|
Total Braşov + Zona Metropolitană |
|
403.567 |
5. DATE ADMINISTRATIV TERITORIALE
a. Suprafaţa totală: 26 732 ha
-
din care:
-
intravilan 11 082 ha
-
extravilan 15 650 ha
b. Suprafaţa terenurilor pe categorii de
folosinţă:
- agricol 6.518 ha
- păşune 2.202 ha
- fâneaţă 241 ha
c. Număr de gospodării
(locuinţe) 111 593 din care racordate la:
- alimentare cu apă:14 858 locuinţe, 1363
asociaţii de proprietari
- canalizare :14 345 locuinţe, 1363,
asociaţii de proprietari
- gaza naturale: 231 099 locuinţe
- electricitate: 231 099 locuinţe
6. TOTAL POPULAŢIE : 277
945 locuitori din care:
a. Români 246 815,16 locuitori
b. Maghiari 27 238,61 locuitori
c. Germani 3 057,40 locuitori
d. Alte naţionalităţi 555,89
locuitori
7. ECONOMIE
a. Număr total de agenţi economici
activi 20 474 agenţi economici activi
Persoane fizice, persoane fizice autorizate: 5 888
Persoane juridice : 14 564
Cooperative: 22
8. ÎNVĂŢĂMÂNT
a. Număr de
unităţi de învăţământ superior şi profilul
acestora .
În municipiul Braşov există un
număr de 7 universităţi, de stat şi private, între care cea
mai importantă este Universitatea Transilvania, aceasta fiind
şi singura universitate de stat din municipiu. În componenţa sa,
universităţile au numeroase facultăţi, cu profile diverse, cum ar fi: informatic, ştiinţe
economice, turism, industrie, silvicultură, drept, educaţie
fizică şi sport, muzică, etc.
Activitatea de cercetare ştiinţifică
se desfăşoară în Braşov în cadrul departamentelor
specializate ale Universităţii „Transilvania” şi în
următoarele institute de cercetare:
o Institutul Naţional de Cercetare pentru Cartof şi Sfeclă de
Zahăr, având ca atribuţii rezolvarea tematicilor de cercetare la
cartof, sfeclă de zahăr şi plante medicinale;
o Institutul de Cercetare-Dezvoltare Pajişti
Braşov, cu teme de cercetare şi dezvoltare în domeniul agricol;
o Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Braşov,
care dezvoltă, între altele, proiectele internaţionale „Studii
privind carnivorele mari şi interactiunile cu
activităţile umane” şi „Realizarea primei reţele ecologice
din România”;
o Institutul Naţional al Lemnului, filiala Braşov, cu activitate de
consultanta, cercetare, dezvoltare, proiectare, microproductie,
analize ale mediului de afaceri
b. număr de licee şi colegii: 26
c. număr de şcoli primare şi gimnaziale:
28
d. număr de grădiniţe: 36
nr. copii în
grădiniţe: 6 533 copii
persoane didactice în
învăţământul preşcolar : 464
persoane didactice în
învăţământul şcolar :1222
persoane didactice în
învăţământul liceal: 1259
9. CULTURA
a. Număr de
unităţi de cultură (teatre, case de cultură, cămine
culturale cinematorgrafe, biblioteci, muzee,
săli de expoziţie).
În momentul de faţă în
municipiul Braşov există: 4 teatre (Teatrul „Sică Alexandrescu”, Teatrul
pentru copii „Arlechino”, Opera Braşov şi
Filarmonica Braşov) şi instituţii muzicale, 4 muzee (Muzeul de istorie:
în piaţa centrală a vechii cetăţi se ridică în anul
1420 primăria oraşului, numită odinioară “Rathaus” sau “Casa Sfatului”, Muzeul de Artă
Braşov, Muzeul de Etnografie din Braşov: consacrat
etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, civilizaţia
comunităţilor rurale din zona Bran, Rupea,
Ţara Oltului şi Ţara Bârsei, Muzeul Primei Şcoli
Româneşti: Prima Şcoală Românească, construită în
anul 1495, păstrează elementele stilului baroc de la
modificările care i-au fost aduse în anii 1760-1761, 1
bibliotecă publică şi 90 biblioteci şcolare.
În Braşov sunt 4 teatre şi
instituţii muzicale, 1 bibliotecă publică şi 90 biblioteci
şcolare.
Clădiri vechi cu mare
valoare culturală şi istorică : Piaţa Sfatului, Biserica
Neagră, Ansamblul Case Medievale, Catedrala Ortodoxă Adormirea Maicii
Domnului; Reduta, Casa Hirscher, Bastionul
Ţesătorilor, Bastionul Graft, Bastionul
Postăvarilor, Turnul Alb, Porţile Braşovului, Sinagoga, Strada
Sforii, Prima Şcoală Românească.
Săli de expoziţie se
află în incinta : Muzeul de Artă Braşov , Muzeul de Istorie,
Muzeul de Etnografie din Braşov
b. Număr de
unităţi de cult (biserici, mănăstiri, case de
rugăciune): 5
Edificii
religioase (biserici vechi din Municipiul Braşov): Biserica „Sfântul Nicolae”, Biserica Bartolomeu,
Mănăstirea Franciscanilor, Biserica „Sfânta Treime”, Biserica Sf.
Ioan din Poiana Braşov
10.
SĂNĂTATE
a.
Număr de unităţi
medicale şi profilul acestora (spitale, policlinici, dispensare,
sanatorii, staţii de ambulanţă, etc)
din care:
- Unităţi
de stat : 226
- Unităţi
private: 277
|
Infrastructură |
2005 |
2006 |
|
Paturi în spitale - sector
public |
3076 |
3052 |
|
Spitale - sector public |
8 |
8 |
|
Policlinici - sector
public |
1 |
1 |
|
Policlinici - sector
privat |
3 |
3 |
|
Dispensare medicale -
sector public |
2 |
2 |
|
Cabinete medicale de familie
sector public |
155 |
148 |
|
Cabinete medicale de familie
sector privat |
116 |
125 |
|
Farmacii sector public |
12 |
12 |
|
Farmacii sector privat |
80 |
89 |
|
Ambulatorii de spital |
4 |
5 |
|
Cabinete stomatologice sector
public |
62 |
62 |
|
Cabinete stomatologice sector
privat |
149 |
149 |
Infrastructura de sănătate a municipiului Braşov
cuprinde 11 spitale, după cum urmează: Spitalul Clinic
Judeţean de Urgenţă Braşov (1256 paturi), Spitalul Clinic
de Obstetrică - Ginecologie „I.A.Sbârcea”, Spitalul
Clinic pentru Copii, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Psihiatrie şi
Neurologie, Spitalul Judeţean Mârzescu, Spitalul
Municipal de Urgenţă, Spitalul Militar de Urgenţă ,
Spitalul CFR.
b.
Număr total de cadre sanitare din
care:
- medici : 939
- asistente : 2466
- personal de intreţinere:
Resurse umane
|
2005 |
2006 |
|
Medici sector public |
841 |
930 |
|
Medici sector privat |
9 |
9 |
|
Stomatologi sector public |
72 |
72 |
|
Stomatologi sector privat |
82 |
90 |
|
Farmacişti sector public |
15 |
16 |
|
Farmacişti sector privat |
166 |
209 |
|
Personal mediu sanitar sector
public |
2.105 |
2.189 |
|
Personal mediu sanitar sector
privat |
302 |
277 |
11.
DOMENIUL SOCIAL
Numărul şomerilor cu
domiciliul în municipiul Braşov înregistraţi în evidenţa
agenţiei la data de 31.01.2010 este de 7766 persoane din care:
- şomeri îndemnizaţi 6905 persoane
- şomeri neîndemnizaţi 861 persoane
Numărul persoanelor în căutarea unui loc de muncă înregistrate
în evidenţa agenţiei pentru care s-au eliberat adeverinţe în
condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu
modificările şi completările ulterioare în trim.
IV 2009- Municipiul Braşov – 71 persoane
Rata şomajului la nivelul
judeţului Braşov la data de 31.01.2010 – 9,08 %
1. Persoanele prevăzute la
art. 17 alin 1 şi alin 2 lit.c) cărora li
s-a stabilit dreptul la îndemnizaţia de
şomaj potrivit legii şi care se angajează pentru program normal
de luru, conform prevederilor legale în vigoare,
şi, ca urmare a angajării până la sfârşitul perioadei
pentru care erau îndreptăţite să primească îndemnizaţia de şomaj, de o sumă
lunară, acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, repărezentând 30% din cuantumul îndemnizaţiei.
2. Absolvenţii
instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii
şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, înregistraţi la
agenţiile de ocupare a forţei de muncă, în situaţia când se
angajează cu program normal de lucru, pentru o perioadă mai mare de 12
luni, beneficează de o primă de încadrare
egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în
vigoare la data acordării
3. Persoanele care în perioada
care beneficeză de îndemnizaţia
de şomaj se încadrează, potrivit legii, într-o localitatea
situată la o distanţă mai mare de 50 km de localitatea în care
îşi au domiciliul stabil, beneficează de o
primă de încadrare acordată din bugetul asigurărilor pentru
şomaj egală cu de două ori valoarea indicatorului social de
referinţă în vigoare la data acordării.
4. Persoanele care în perioada
în care beneficează de îndemnizaţia
de şomaj se încadreză, potrivit legii,
într-o altă localitate şi, ca urmare a acestui fapt, îşi
schimbă domiciliul primesc o primă de instalare, acordată din
bugetul asigurărilor pentru şomaj, egală cu şapte ori
valoarea indicatorului socila de referinţă
în vigoare la data instalării.
12.
TURISM
a) Număr de unităţi destinate
turismului şi capacitatea lor de cazare din care:
- hoteluri : 30
- pensiuni: 53
- vile turistice 8
- cabane 1
- moteluri, sate de
vacanţă: 14
b) Dotări pentru agrement
Poiana
Braşov dispune în momentul de faţă de o variata
reţea de transport pe cablu, care deserveşte un domeniu schiabil de aproximativ 42 ha, pârtii de schi cu diferite
grade de dificultate pentru practicarea schiului alpin şi de fond,
1patinoar artificial.
- 9
pârtii de schi
- 7
instalaţii de transport pe cablu.
Dispune
de trei piste de coborâre şi de slalom uriaş, de o pistă de
slalom special şi două trambuline.
Telecabine: Capra Neagră,
Kanzel.
Telegondolă:
Postăvarul.
Teleschi:
Bradul, Ruia, Subteleferic, Stadion
Staţiunea
este dotată cu două linii de telecabină şi una de
telegondolă.
În
municipiul Braşov există: Patinoarul Olimpic Braşov
şi Patinoarul din Răcădău şi o instalaţie de
transport pe cablu + telecabina Tâmpa
c) Obiective
turistice (cetăţi, monumente istorice, monumente naturale, parcuri
şi rezervaţii, etc.
Numărul parcurilor din
municipiul Braşov : 6 parcuri +1 Gradina Zoologica
o Parcul
central "Nicolae Titulescu"
o Parcul
Consiliul Europei, din centrul Civic.
o Parcul
de la baza Tâmpei.
o Parcul
Gheorghe Dima,
o Parcul Ina Schaeffler din Livada
Poştei:
o Parcul Tractorul:
o Parcul
Trandafirilor din cartierul Răcădău
o Gradina
Zoologică
Monumente istorice: 14 edificii
istorice
o Piaţa
Sfatului (11.621mp):
o Biserica Neagră:
o Ansamblul „Case Medievale” (Piaţa Sfatului,
nr. 15-16
o Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”: „Reduta”:
o Casa Hirscher
o Bastionul Ţesătorilor:
o Bastionul Graft:
o Bastionul Postăvarilor
o Turnul Alb
o Porţile Brasovului:
o Sinagoga:
o Strada Sforii:
o Prima Şcoală Românească:
o Edificii
religioase (biserici vechi din Municipiul
Braşov): Biserica „Sfântul Nicolae”, Biserica Bartolomeu,
Mănăstirea Franciscanilor, Biserica „Sfânta Treime”.
408
clădiri de patrimoniu datate sec IV-XIX: acestea se
află cuprinse în Lista monumentelor istorice, editată de Institutul
Naţional al Munumentelor Istorice.
Arii naturale protejate
peisagistic:
Rezervaţia
Naturală Muntele Tâmpa
Masivul
Postăvarul: rezervaţie de peisaj, care se
întinde pe 1025 ha şi conservă peisaje puţin influenţate de
om şi numeroase specii de plante şi animale
Situri de
importanţă comunitară: 2
c) Manifestări/evenimente
culturale locale :
În
municipiul Braşov se desfăşoară cele mai importante
evenimente culturale: Zilele Brasovului, Cerbul de Aur şi
Sărbătoarea Junilor.
Martie 2010
Deschiderea Oficială a Ciclului de evenimente care
marchează aniversarea a 775 de ani de atestare documentară a
Braşovului
11- 14 martie 2010- Târgul Internaţional
de Carte şi Muzică
18- 21 martie 2010- Colocviul naţional
universitar de literatura română contemporană
1- 31 martie 2010- Muzeul de etnografie-
Expoziţia
temporară "Scheieni şi albumul lor de
familie" , ediţia II
12 martie 2010
- Vernisajul de primăvară
al tinerilor artişti plastici din Braşov
15
martie 2010- Spectacol de
gală – Revoluţia popoarelor europene din 1848. Vernisajul de
primăvară al tinerilor artişti plastici braşoveni
26
martie 2010- Curs de încondeiere de ou de
Paşti. Expoziţie.
Aprilie 2010
1 aprilie 2010 - Concert de Paşte organizat de
Filarmonica Braşov
2 aprilie 2010 - Concert de Paşte – Biserica
Sf. Nicolae
4 aprilie 2010 - Concert de Paşte – Biserica
Neagră
8- 11 aprilie 2010 - Zilele Braşovului
9- 11 aprilie 2010 - Raliul Braşovului
17 aprilie 2010 - Zilele
poeziei şi ale culturii. Decernarea Diplomei de Merit în Cultură
29 aprilie- 4 iulie - Muzeul de Artă -,,
Braşovul în imagini” expoziţie de grafică, gravură şi
fotografie prilejuită de aniversarea a 775 de ani de la prima atestare
documentară a Braşovului
Aprilie - Muzeul de etnografie -
"Centre de icoane pe sticlă”- expoziţie temporară
Mai 2010
1 mai 2010 - Mai Fest – eveniment organizat de FDG din Braşov
9 mai 2010 - Ziua Europei- Concert Piaţa Sfatului realizat de Filarmonica Braşov şi Opera Braşov
14 mai Seara Festiva a Forumului German la
Bastionul Tesatorilor
14- 16 mai - Braşov
Capitală Turistică Europeană – eveniment organizat în
colaborare cu MTDR *
15 mai 2010 - Ziua
meşteşugurilor tradiţionale – curs de iniţiere în arta
meşteşugurilor tradiţionale. Simpozion etno-cultural, spectacole
de dansuri şi cântece populare, concerte de muzică folk şi
uşoară
Iunie 2010
1-3 iunie - Tărâmul minunilor – eveniment
organizat de Primăria Braşov, Poşta Română şi
Fundaţia Transilvania Expres
1 iunie- Muzeul de Artă Concursul de
Artă Plastică – Braşov- Oraşul meu ediţia X
Iunie- Iulie – Expoziţia Permanentă
,,Civilizaţia urbană a Braşovului în sec XIX – Muzeul
Civilizaţiei Urbane
13- 15 iunie 2010 - Târg Internaţional de
vinuri
12- 13 iunie – Târg de mirodenii la Bastionul
Ţesătorilor
18 iunie – Piaţa Sfatului - CARMINA BURANA
Iulie 2010
In fiecare week - end:
·
Proiecţie de filme în colaborare cu diferite instituţii din România,
Italia şi Germania în diferite locaţii din Braşov
·
Târguri tematice şi workshop-uri pentru copii
·
Concerte estivale în Piaţa Sfatului- organizatori Filarmonica Brasov
şi Opera Braşov
· Festival
de muzică veche – organizat de Filarmonica
August 2010
In fiecare week- end
Proiecţie de filme în colaborare cu diferite
instituţii din Romania, Italia si Germania in diferite locaţii din
Braşov
Târguri tematice şi workshop-uri pentru copii
Concerte estivale în Piaţa Sfatului- organizatori
Filarmonica Brasov şi Opera Braşov, Liceul de Arta, Scoala populara
de Arta
27-29 august – Raliul Ţara Bârsei
Septembrie 2010
Festivalul
Internaţional Cerbul de Aur
Eveniment walking organizat in colaborare cu Euro Trainer Romania cu participare internaţională
Octombrie 2010
Sarbătoarea Toamnei
Festivalul
Internaţional de Operă, Operetă
şi Balet
14/ 17 Octombrie Festivalul Musica Coronensis
Noiembrie 2010
Festivalul de Dramaturgie
Contemporană
Etnovember
11- 14 noiembrie Concursul de recitare de poezie
Bartalis Janos , ediţia a XVII a
Decembrie
Braşov Oras din Poveste
Închiderea evenimentului Braşov 775
31 decembrie / concert la cumpana dintre ani-
Biserica Neagra
13.
INFRASTRUCTURA
a) Accesul la
reţeaua de căi ferate (distanţa până la cea mai
apropiată staţie sau haltă CFR)
Căile ferate de pe teritoriul zonei metropolitane
sunt administrate de către Regionala de Căi Ferate Braşov. Linia
ferată cu ecartament normal are lungimea totală de 683 km, cu o
densitate de 62km/1.000km˛, indicator superior mediei pe ţară de
46 km/1000km˛. Datorită poziţiei Braşovului, reţeaua
de căi ferate este, în mare măsură, o reţea de tranzit.
Teritoriul este deservit de următoarele trasee de cale ferată :
o Magistrala 200: Braşov - Făgăraş
- Curtici (cale ferată simplă neelectrificată);
o Magistrala 300: Bucureşti - Predeal -
Braşov - Episcopia Bihorului (cale ferată dublă
electrificată). Tronsonul Bucureşti - Braşov - Sighişoara
face parte din tronsonul 4 al culoarului de transport paneuropean
(axa prioritară Nr. 7 a RTE) ce urmează a fi reabilitat în
viitorul apropiat;
o Magistrala 400: Braşov – Sfântu
Gheorghe – Deda – Sighetul Marmaţiei
(cale ferată simplă electrificată).
b) Accesul la reţeaua de
drumuri naţionale, judeţene, comunale, forestiere
Braşovul este situat la 180 km de Bucureşti
(capitala ţării) şi 150 km de Sibiu. Are o reţea bine
reprezentată de drumuri publice, este traversat de principalele
şosele europene :
§
E60
pe DN1 (Bucureşti - Braşov) şi DN13 (Braşov – Rupea -
Sighişoara);
§
E68
pe DN1 (Braşov - Făgăraş - Sibiu);
§
E574
pe DN11 (Târgu Secuiesc - Braşov) şi DN74
(Braşov - Câmpulung) şi de culoarul IV European şi trasee naţionale principale:
§
DN1A
(Braşov - Vălenii de Munte),
§
DN10
(Hărman - Prejmer - Teliu),
§
Lungimea stăzilor orăşeneşti a fost în anul 2006
de 485 km, din care s-au modernizat 423 km.
Densitatea drumurilor publice este de 27,8 km/100 km˛ teritoriu.
În
municipiul Braşov există un singur sistem de desfăşurare a transportului
public de călători, şi anume cel de suprafaţă,
organizat cu mai multe tipuri de mijloace de transport: autobuze, troleibuze
şi microbuze. Acesta se desfăşoară după cum
urmează:
1. Autobuze – 228 autobuze pe 23 trasee,
însumând o lungime totală de 406,950 km cale simplă ;
2. Troleibuze – 6 trasee cu o lungime
totală de 177,400 km cale simplă ;
3. Microbuze - 12 linii (BMC) 115 km.
c) Dotări
edilitar – gospodăreşti (lungimea reţelelor şi starea
lor tehhnică)
o drumuri
naţionale, judeţene, comunale, forestiere, pe teritoriul
administrativ: Lungimea străzilor orăşeneşti a fost în anul
2006 de 485 km. Densitatea drumurilor publice este de 27,8km/100kmp.
o reţeaua
de alimentare cu apă potabilă: 459,4 Km
o reţeaua
de canalizare: 361,9 km
o reţeaua
de telecomunicaţii (telefon, internet, cablu TV)
: În municipiul Braşov există 94 827 abonaţi. Municipiul
Braşov este un nod naţional în reţeaua de magistrale de cabluri
din optică.
14. STAREA MEDIULUI
Evaluarea calităţii aerului s-a realizat pe baza inventarelor de
emisii locale, a informaţiilor furnizate pentru anul 2005 şi a
datelor meteorologice, utilizându-se modele matematice pentru dispersia
poluanţilor emişi în atmosferă. In conformitate cu Anexa 1 a
Ordinului 352/12.03.2007, privind aprobarea încadrării
localităţilor din cadrul Regiunii 7 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor şi
protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor
şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea
calităţii aerului, localităţile din judeţul
Braşov în care concentraţia poluanţilor depăşeşte
valorile limită sunt:
-
Braşov, pentru dioxid de sulf (SO2);
-
Braşov, pentru dioxid de azot şi
oxizi de azot (NO2, NOx);
Conform Raportului privind Calitatea Aerului în Municipiului Braşov dat
publicităţii în septembrie 2007, primele două surse de poluare
ce afectează Municipiul braşov sunt
activităţile de producţie a energiei termice şi
traficul rutier.
Conform Studiului privind calitatea aerului, realizat în
anul 2007 de ABMEE, menţionăm că măsurătorile
efectuate de APM Braşov, atât măsurătorile manuale cât
şi cele efectuate cu staţiile automate de monitorizare a
calităţii aerului, nu au relevat depăşiri la indicatorii
SO2, NO2, NOx) cu o singură excepţie:
Staţia Bv.2 din Str.Castanilor a
înregistrat o depăşire a valorii limită pentru media orară
la indicatorul SO2.
Pulberile reprezintă poluantul cu valoarea cea mai ridicată
şi cu depăşirile cele mai mari ale limitelor admisibile.
Emisiile de pulberi se datorează în principal emisiilor de la CET şi
emisiilor din trafic. Implementarea măsurilor de reducere a
pulberilor din trafic este prioritară, prin realizarea următoarelor
proiecte: centura ocolitoare; repararea străzilor; modificări în
construcţia şi funcţionarea unor intersecţii (Parcul
Central şi zona gării); dezvoltarea transportului în comun cu
mijloace puţin poluante.
Agenţii economici la care activitatea de bază generează
cantităţi importante de poluanţi atmosferici, sunt: CET
Braşov, Prescon, Carmeuse,
Staţiile de betoane ale SERCONS şi RECON situate in cartierul Bartolomeu.
Poluarea apelor
subterane este dată în principal de lipsa sistemului de canalizare sau
uzura acestuia. În zona Bartolomeu s-au construit în
ultimii ani o mulţime de unităţi industriale sau comerciale de-a
lungul drumului naţional DN 13 (benzinării, fabrica de bere, parcuri
auto, moteluri, restaurante, baze de producţie) care, în general, au asigurată
canalizarea prin bazine vidanjabile. Având în vedere
că unele unităţi au debite destul de importante pe care le
evacuează, şi că soluţia de vidanjare este destul de
anevoioasă, o parte din apele
reziduale se scurg în subteran.
Poluarea solului şi a apei freatice este generată
de depozitarea deşeurilor municipale. Pentru aceasta este necesară
diminuarea şi eliminarea poluării apelor subterane datorată
depozitului de deşeuri menajere din Timiş-Triaj
(9 ha), prin închiderea acestuia.
Deşeuri
Nu
există un management integrat al deşeurilor la nivelul municipiului
Braşov.
În municipiul Braşov, serviciul
de colectare şi transport al deşeurilor este concesionat la firma de
specialitate URBAN SA. Până în prezent s-a realizat extinderea
colectării selective a deşurilor inclusiv
în cartierele periferice ale Braşovului.
În municipiul
Braşov există două depozite neconforme
clasa "b” de de;euri municipale. Care au sistet activitatea de depozitare în anul 2004.Pentru ambele
depozite s-a emis avizul de închidere şi urmează a fi închise.
15. PROIECTE ŞI PROGRAME DE DEZVOLTARE
a) Investiţii şi sursele de finanţare:
- în derulare
"Primăria
Braşov la un click distanţă" POSCCE
2007-2013, Axa Prioritară III "Tehnologia Informaţiei
şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public ",
Domeniul Major de Intervenţie 2: „Dezvoltarea şi creşterea
eficienţei serviciilor publice electronice”, Operaţiunea 1:
„Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este
necesar”
Valoarea
totală: 2.076.550 lei
"Reabilitarea, dezvoltarea şi modernizare
campus pentru învăţământul profesional şi tehnic Colegiul
tehnic Remus Răduleţ",
Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa 3, Domeniul Major
de intervenţie 3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi
echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare,
universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională
continuă.
Valoarea proiectului: 14.772.211,69
lei.
"Reamenajare Grădina Zoologică şi Parc
Braşov, judeţul braşov , Ministerul
Mediului, Implementarea şi realizarea proiectelor de investiţii în
vederea atingerii standardelor necesare autorzării
Valoarea proiectului: 29.829.559 lei
Reabilitare termică blocuri , Programul
Naţional de Reabilitare termică Blocuri de Locuinţă – OUG
18/2009- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Programul Construcţii locuinţe pentru tineri
ANL – Dare în folosinţă gratuită ANL a 6
terenuri pentru construcţii blocuri- Ministrul
Dezvoltării Regionale şi Turismului
Programul de Finanţare CNI – Consolidări
şi reabilitări Săli de Sport HG 816/2003, Sala
Sporturilor Dumitru Popescu Colibaşi, Consolidări a 4 săli se
sport din Muncipiul Braşov , Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului
Programul Finanţare CNI – Săli de Sport noi HG
818/2003 - Construcţia a 10 săli de sport noi în Muncipiul Braşov , Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului
Programul de finanţare CNI- Bazine de inot HG 414/2007 – Bazin olimpic de înot 1000
locuri, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Program de Finanţare proiecte de investiţii în
turism HG 426/20009 – Domeniul schiabil
Poiana Braşov Etapa I- Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Turismului.
“Reabilitarea
Parcului Tractorul Mare din Municipiul Braşov”, proiect
depus la Administraţia Fondului pentru Mediu, pentru finanţare în
cadrul Programului naţional de îmbunătăţire a
calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în
localităţi
"Completarea
sistemului clasic de încălzire printr-un sistem ce utilizează panouri
solare pentru prepararea apei calde de consum" în cadrul
următoarelor locaţii:
1.
Sala Sporturilor D.O. Colibaşi,
Braşov, Bdul gării nr. 21
2.
Căminul pentru Persoane Vârstnice,
Braşov, str. Gladiolelor nr. 4
3.
Căminul pentru Persoane fără Adăpost, Str. Zizin
126C
-
proiect depus la Administraţia Fondului pentru Mediu, pentru
finanţare în cadrul Programului Naţional de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solar, energie geotermală şi energie eolieană sau alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea
calităţii aerului,
apei şi solului.
-
valoarea
proiectului: 1.131.420 lei
Programul naţional
pentru creşterea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor regenerabile în sectorul public- Reabilitarea reţele
termice de distribuţie
la centrale termice şi puncte termice din Municipiul Braşov, Modernizarea centrale şi puncte termice de cvartal, Magistrala termoficare interconexiunea N+S. Reabilitare grup pompe termoficare.
Programul
Termoficare 2006-2015, Căldură şi Confort,
Reabilitare reţele termice de distribuţie la centrale şi puncte
termice din Muncipiul Braşov
Ministerul Transporturilor, BIRD şi Guvernul
României – Ocolitoarea Muncipiului
Brasov 26 Km
- în faza de proiect
-
Strategia de dezvoltarea municipiului
Braşov , Programul Operaţional Dezvoltarea
Capacităţii Administrative Axa 1
-
Modernizare şi dezvoltare corp A
Colegiul naşional "Andrei Şaguna" ,Programul
Operaţional Regional 2007-2013, Axa 3
-
Braşovul - Centrul Turismului
Românesc, Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa 1
-
Pasajul independenţei
-
Amenajare Filarmonică - Programul
Operaţional Regional 2007-2013, Axa 1
-
Drum de legătură
Hărman-13 Decembrie, Programul Operaţional Regional 2007-2013,
Axa 1
-
Reamenajare Piaţa Unirii ,
Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa 1
-
"Dispecerat
tehnic integrat la nivelul Municipiului Braşov – Servicii electronice geospaţiale"Axa Prioritară III
"Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele
privat şi public ", Domeniul Major
de Intervenţie 2: „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei
serviciilor publice electronice”, Operaţiunea
1: „Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare şi
asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este
necesar”, POSCCE 2007-2013
-
Domeniu Schiabil Poiana Braşov,
Etapa I (execuţie lac de înzăpezire)
-
Reabilitare şi extindere Pationoar
Poiana Braşov
-
Reabilitare şi extindere patinoar
Cartierul Răcădău
16. SEDIUL
UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE (adresa,
telefon, fax, e-mail, web)
MUNICIPIUL BRAŞOV
B.dul Eroilor, Nr. 8, cod 500007,
Braşov
Tel/fax : +40-268-416550,
primbv@brasovcity.ro
17. DATE PERSONALE ale conducerii
unităţilor administrative teritoriale (primar, viceprimar, secretar)
GEORGE
SCRIPCARU - primar
Bdul Eroilor. Nr. 8
Tel : 0268 413 626
Email : scripcaru@brasovcity.ro
GABOR ALEXANDRU ADRIAN –
viceprimar
Bdul Eroilor nr. 8, cam
Tel-direct: 0268 413 626
Email: gabor@brasovcity.ro
GANTZ MIKLOS SANDOR – viceprimar
Bdul Eroilor nr. 8, cam 106
Tel-direct: 0268 415 880
Email: viceprimar@brasovcity.ro
NICOLAE
PARASCHIV – secretar
Bdul Eroilor
nr. 8, cam 106
Tel-direct: 0268 414 369